Ce este un Eon?

Când luăm în considerare Vocabularul lui Isus, am observat că pildele din Matthew 13:24-50 referitor la „sfârșitul epocii/lumii” ar putea fi redat ca „sfârşitul eonului.Cuvântul nostru englezesc, ‘eon,’ a fost inițial o transliterație a greacii ‘aion‘ (G165) prin latină; și rămâne foarte aproape de el ca semnificație. Dar aion‘ este în sine o traducere a cuvântului ebraic, ‘olam‘(H5769); și, deși conceptele sunt foarte asemănătoare, trebuie să ne ferim să citim prea multă subtilitate a sensului înapoi în termenul ebraic original., pentru că toate 3 limbile au suferit schimbări de sens de-a lungul anilor.

• Sensul original al ‘olam‘ a fost „într-o perioadă de necunoscut în trecut sau în viitor” sau „în perpetuitate”.’¹ Acesta este sensul în care este folosit în Vechiul Testament; (cu posibila excepție a câtorva texte din ultimul O.T. cărți de scris). Dar în discuțiile și liturghiile rabinice de mai târziu, datând din perioada mijlocie sau târzie a celui de-al Doilea Templu (c.300BC sau mai târziu), a început să fie folosit în sensul „epocii” sau „lumii” (ca 'Olam Ha-Ba‘ („Lumea viitoare”) și ‘Olam Batter‘ („Stăpânul lumii”)).²

• „eonul” englezesc („eon” american/canadian) a rămas concentrat pe semnificația „un extrem de lung (deși în cele din urmă finite) perioada de timp;’ cu câteva definiții mai specifice în domeniile geologiei și astronomiei.

• Grecul ‘aion„însemna inițial „viață”.,„în sensul de „vitalitate” sau „forță vitală”.;’ dar de la Homer (c.700BC) mai departe, sensul său s-a extins pentru a include idei de „toată viața” și „stil de viață”, „generație” și „vârstă;deși tinde să fie tradus ca „vârstă” în sensul de „vârste”, 'pentru totdeauna', „atemporal” sau „pentru eternitate”; sau altfel ca „lume” în sensul „tot ceea ce ne este perceptibil într-un anumit eon” (cum ar fi durata istoriei omenirii). Platon (c.350BC) folosit'aion„ pentru a desemna „lumea eternă a ideilor”.,’ și Aristotel (c.330BC) ca viața „nemuritoare și divină” a Raiului. Astfel, cuvântul a început să capete noi nuanțe de înțeles filozofic și teologic; deși în niciun caz universal.

Întrebarea care ne preocupă aici este cum ar trebui să ne afecteze aceste schimbări semantice treptate înțelegerea textelor Noului Testament..

Dacă examinăm utilizarea lui „aion'în Noul Testament, constatăm că se întâmplă 128 ori. În 60 dintre acestea este folosită într-o expresie a formei, „în eon(s),’ sau uneori, „în eonii eonilor”. Sensul colocvial al acestei expresii pare a fi „pentru totdeauna”.,’ sau ‘atâta timp cât lumea așa cum o știm noi durează:’, dar este de observat că formele multiplicate sunt în mod normal rezervate pentru „veșnicia” lui Dumnezeu însuși.. (De exemplu. În Mt. 6:13, Isus încheie rugăciunea Domnului cu, „… a ta este împărăția și puterea și slava în eoni;’ în timp ce Pavel termină de obicei prin a-L binecuvânta pe Dumnezeu „în eonii eonilor”.) În 6 dintre cele de mai sus 60 cazuri, expresia este asociată cu un negativ emfatic pentru a da sensul „niciodată”. Dintre restul 68 cazuri, o scurtă examinare a contextelor arată că o traducere a „lumii” sau „vârstei” nu face nicio diferență în sensul general.

Dar alte dovezi importante ale sensului intenționat al lui „aion„poate fi dedus și din traducerea greacă a Septuagintei a Vechiului Testament. Tora (celebra versiune a lui 5 cărțile lui Moise de la care Septuaginta își trage numele) a fost tradus în jurul anului 250 î.Hr, iar restul Vechiului Testament până în 132 î.Hr. Aceste traduceri au fost „Scripturile” fundamentale folosite de Isus, majoritatea evreilor vorbitori de greacă și membri ai bisericii primare. Lucrarea fusese întreprinsă de oameni care erau neapărat experți în înțelegerea lor atât a textului original ebraic, cât și a vocabularului grecesc al timpului lor.; oferind astfel o oportunitate ideală de a verifica încrucișarea sensului „aion„ așa cum este folosit de fapt în Scriptură.

De fapt, ‘olam‘ apare 438 ori in 413 versete din VT ebraic și este tradus ca „aion‘ (sau adjectivul său, ‘aionios‘) 543 ori in 351 versurile Septuagintei. Am observat deja că sensul lui „olam„în VT ebraic este, aproape fără excepție, „o perioadă foarte îndepărtată în trecut sau viitor” sau „în perpetuitate”. În toate, dar 12 versuri ‘olam„este tradus direct prin „aion‘ sau ‘aionios.’ Din restul, 7 sunt redate în sensul de „continuu/veșnic/de la început” și 5 sunt lecturi variante cu sens incert. Alte versete care conțin cuvinte sau expresii ebraice care sunt redate ca „aion‘ sau ‘aionios‘ par să aibă, de asemenea, semnificații similare.³

ce zici de ‘aionios?’

În timp ce suntem la subiectul Vechiului Testament, este, de asemenea, foarte iluminator să aruncăm o privire mai atentă la adjectivul „aionios‘ (G166) în versiunea grecească Septuaginta. Dacă ne uităm în mod special la „aionios,’ descoperim că apare 119 ori in 113 versuri; și toate, dar 9 dintre acestea sunt traduceri ale lui ‘olam.’ Din acest rest, 4 sunt traduceri ale lui ‘alam‘ (echivalentul caldean al lui ‘olam‘) în timp ce restul 5 sunt citiri variante (dintre care unul poate fi determinat, cu o certitudine rezonabilă, să însemne „etern” sau „nemuritor”).⁴

Am notat mai devreme că, unde Mark 9:43-46 vorbește despre foc care „nu se stinge”.,’ și este ‘nestins,’ Matthew 18:8 foloseste ‘aionios‘; care este tradus în mod normal prin „etern”.,’ „veșnic” sau „pentru totdeauna”. Dar unii susțin cu tărie că acest lucru ar trebui în schimb redat ca „aeonian,’ în sensul de „aparținând” unui anumit eon, mai degrabă decât ca având proprietățile eterne sau pe termen nedefinit de „olam.Motivul pentru care acest lucru este important este că, dacă s-ar putea arăta că gândul principal din spatele utilizării adjectivului „aionios‘ este nu cel al duratei sale, atunci devine posibil să se susțină că o penalizare „eonică” poate fi o perioadă relativ scurtă care va fi apoi încheiată, sau chiar inversat.

Acum este adevărat că unii, dar nicidecum toate, scriitorii greci laici au început să folosească „aeonian’ în acest sens mai specializat – așa cum au făcut-o și unii teologi creștini – din aproximativ secolul al III-lea d.Hr.. Dar examinarea de mai sus a Septuagintei arată destul de clar că semnificația intenționată a ambelor „aion‘ și ‘aionios„era în sensul Vechiului Testament de”olam„ – „o perioadă foarte îndepărtată în trecut sau viitor” sau „în perpetuitate”.

Din moment ce scriitorii Noului Testament foloseau testamentele ebraice și grecești ca scripturi, ne-am aștepta să adopte aceleași definiții. Dar pentru a verifica mai departe ar trebui să ne uităm la Noul Testament însuși; unde ‘aionios‘ apare 71 ori. În 45 dintre acestea (aproape două treimi!) este folosit în expresia, „viața veșnică”. Aceasta este the expresie standard folosită pentru a descrie viața nesfârșită a celor care îl urmează pe Isus! Așa că ar fi dificil să ne gândim la orice expresie mai puțin adecvată pentru a transmite ideea a ceva ce nu era de așteptat să dureze pentru totdeauna! În plus, trei dintre aceste referințe fac o legătură iluminatoare cu Vechiul Testament. Mt 19:6, Mk 10:17 & Lk 10:30 toate citează întrebarea tânărului domnitor bogat, „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” Dar de unde această expresie? Prima sa utilizare biblică este în Dan 12:2; unde Septuaginta o redă exact ca în Noul Testament când traduce ebraica, ‘olam chay.’

Din restul 26 cazuri, altul 18 De asemenea, fără îndoială, au cel mai bine sens atunci când sunt înțelese ca însemnând „etern” sau „pentru totdeauna”. Acestea includ expresia, ‘pro chronon aionion;’ („Înainte de a începe lumea” – la propriu, „înainte de vremea eonică”), în Rom 16:25, 2Tim 1:9 & Tit 1:2, și ‘pneumatos aioniou‘ („Duhul etern”) în Heb 9:14.

O singură referință (Philemon 1:15-16) ar putea fi interpretat în ambele sensuri: „Căci poate că, prin urmare, a fost separat de tine pentru o vreme, că l-ai avea pentru totdeauna, nu mai ca sclav, dar mai mult decât un sclav, un frate iubit.’ S-ar putea ca Pavel să se fi gândit doar să-l aibă înapoi pe acest sclav ca frate în această viață: dar, dat fiind contextul, este mai probabil ca el sa gandeasca in termenii vietii vesnice pe care ei o impartasesc acum.

Asta doar pleacă 7 alte expresii în care este folosit acest cuvânt: „foc” etern (3 ori), 'pedeapsă,’ ‘damnația,’ ‘distrugere,’ și ‘judecata’.

am subliniat mai devreme că Mat 18:6-9 este o versiune prescurtată a Mark 9:43-48. Dar ceea ce Matei numește „etern”. (G166) foc', Mark 9:42-48 descrie drept foc care este „stins”. (G762)’ și ‘nu stins (G4570).Așadar, este clar că ambii scriitori sunt de acord că Isus a descris nestinsul, caracteristicile eterne ale acestui foc.

In cele din urma, uitați-vă la pilda lui Isus despre oile și caprele; notând în special versuri 41 și 46:

Apoi le va spune celor din stânga lui, ‘Plecă de la mine, tu care ești blestemat, în etern (G166) foc (G4442) pregătit pentru diavol și îngerii lui. … Acestea vor pleca în eternitate (G166) pedeapsă (G2851)*, dar cei drepţi în veşnicie (G166) viaţă (G2222). (Mat 25:41,46)

Aici avem expresia „pedeapsă veșnică”. Chiar și în contextul v.46 numai, afirmația că aceasta descrie o pedeapsă temporară, în timp ce același cuvânt este folosit în aceeași propoziție pentru a descrie răsplata veșnică a celor drepți, pare categoric discutabil. Dar care a fost pedeapsa la care au fost atribuite? Foc etern (v. 41). Este destul de dificil să pretindem că „pedeapsa veșnică” este o stare temporară atunci când este luată în considerare în contextul imediat al v.46: dar când avem în vedere faptul că această expresie, „focul etern” este folosit de același autor în Mt 18:6-9, unde echivalează cu focul care este „stins” și „nestins” în Mk 9:42-48, acest argument devine extrem de greu de susținut.

Deci, susținătorii concepției că „pedeapsa veșnică” este într-adevăr de durată limitată au o problemă lingvistică evidentă.. În încercarea de a contracara acest lucru, ei folosesc în general 2 argumente. Pe de o parte, ei sugerează că cuvântul grecesc corect pentru „etern” nu este „aionios‘: dar ‘aidios.' Pe de altă parte, ei încearcă să susțină că „kolasis‘ (G2851) în Mat 25:46 înseamnă de fapt corectiv pedeapsă; și, dacă da, trebuie să fie temporară.

Este foarte comun să vedem susținători ai punctului că „aionios„nu înseamnă „etern” încercare de a-și justifica afirmația argumentând că cuvântul grecesc corect pentru „etern” ar fi „aidios‘ (G126). Dar, în practică, cele două cuvinte sunt aproape sinonime și schimbate frecvent, în funcție de preferințele personale ale unui anumit autor. Acest cuvânt ‘aidios‘ este folosit și în NT – deși doar de două ori. În Rom 1:20, o traducere a cuvântului „etern” are sens evident. Dar în Jude 1:6 se referă la lanţuri care, deși evident intenționat să fie indestructibil, sunt menite să fie utilizate doar pentru o anumită perioadă (până în ziua judecății). O astfel de utilizare contrazice direct afirmația că „aidios,' Mai degrabă decât 'aionios,’ este cuvântul corect pentru „etern”.

este ‘kolasis‘Corectiv?

Se mai susține că „kolasis‘ (G2851) vine de la verbul ‘koladzo‘ (G2849), însemnând „a restrânge”; și inițial se referea la tăierea copacilor. Se subliniază adesea că, în secolul al IV-lea î.Hr, Aristotel a făcut o distincție între „kolasis‘ ca pedeapsă ‘ aplicată în interesul celui care suferă:’ și ‘timoria,’ care este „în interesul celui care o provoacă”., ca să poată obține satisfacție.’ Dar există o astfel de distincție în greaca koine din perioada Noului Testament?

În primul rând, tocmai am văzut că „pedeapsa veșnică” la care sunt trimise caprele Mt 25:46 este nimeni altul decât „focul etern” al Mt 25:41. Acest lucru implică puternic un rezultat necorectiv. Pentru a depăși această implicație, am avea nevoie de dovezi foarte puternice că „kolasis„a fost înțeles în mod obișnuit ca însemnând pedeapsa corectivă. Dar singurul alt loc unde ‘kolasis‘ apare în NT este în 1Jn 4:18; și care poate fi interpretat în ambele sensuri. in orice caz, există și două exemple ale verbului, ‘koladzo.’ Primul, Acts 4:21, este, de asemenea, ambiguă. Dar al doilea, 2Pe 2:9, nu este; pentru că dacă citim mai departe descoperim că eventualul rezultat fiind avut în vedere, în 2Pe 2:12, este că unele ar fi „în întregime distruse”.

Dar ‘kolasis‘ se mai găsește 7 ori în Septuaginta. 5 ori în Ezechiel traduce ebraica „gaura de amestecare‘ (H4383 „pietra de poticnire” sau „ruina”). 3 dintre acestea, în Eze 14:3-8, au drept consecință că infractorul este „despărțit” din mijlocul poporului său; în Eze 18:30-31 consecinta este moartea. Doar în Eze 44:12 face ‘mikshole‘ includ o restaurare parțială; deşi cu o permanentă pierdere a statutului. De celălalt 2 apariții, redarea Septuagintei a Eze 43:10-11 citeste, „își vor lua pedeapsa”, folosind (‘kolasis‘) în sens restaurator: dar aceasta nu este o traducere a lui „mikshole‘. Originalul ebraic nu menționează deloc pedeapsa; în schimb spunând, ‘dacă le este rușine de tot ce au făcut.’ În cele din urmă, Jer 18:20 conține o frază care folosește „kolasis:’ dar deoarece această frază este complet absentă din textul ebraic, nimic nu poate fi dedus cu siguranță în ceea ce privește sensul său.

Cei care doresc să promoveze o idee față de alta vor profita în mod natural de exemplele care se potrivesc cel mai bine cazului lor: dar, dupa cum se vede, utilizarea scripturală depinde de context. De asemenea, în literatura greacă seculară a acestei perioade există și o mulțime de exemple nerestaurative de „kolasis.’⁵

prin urmare, este înșelător să-ți impuni propriul sens preferat de „kolasis„pentru a trece peste sensul biblic mult mai bine documentat al lui”aionios.’

Acest lucru ne lasă efectiv cu 2 principalele motive pentru a pune sub semnul întrebării interpretarea „pentru totdeauna” a lui „aionios„ când luăm în considerare descrierile lui Isus despre judecata lui Dumnezeu:

1. Nu ne plac implicațiile.
   (Vezi de asemenea „Lupta de a înțelege’ și Anexa B – Buck se oprește Unde?.)

2. În ce sens se poate spune că distrugerea este eternă?
   (Vezi de asemenea Anexa C – Este Moartea pentru totdeauna?)

Vezi alte anexe …

Note de subsol

1. S-a sugerat că ‘olam‘ este posibil să fi fost derivat inițial din ebraică, ‘alam‘ (H5956), adică „voal de la vedere.’ Vezi redările în ebraică și Septuaginta Ps 90:8, de exemplu.
2. Vezi aici de exemplu: Care este sensul cuvântului „Olam”?.
3. Celelalte redări grecești ale ‘olam‘ (cu numerele lui Strong) sunteți:

   G1275 Lev 25:32; Ez 46:14; ‘întotdeauna/continuu’

   G104.1 Deu 33:15; 33:27; ‘veșnic’

   G746 Jos 24:2; Isa 63:16; Isa 63:19; 'început’

   Citirile variante sunt: 1Sa 27:8; Isa 57:11; Isa 64:5; Jer 10:10; Jer 51:57.

   Versete care conțin alte cuvinte sau expresii ebraice care sunt redate ca ‘aion‘ sau ‘aionos‘, sunt enumerate mai jos. Numărul celui puternic al cuvântului ebraic original (unde se cunoaste) este urmată de referinţele versurilor; și apoi printr-o redare în engleză a cuvintelor echivalente ebraice și grecești*, pentru ca sensul și utilizarea să fie mai clar înțelese. Cuvintele înconjurătoare sunt incluse acolo unde este necesar: dar nu între ghilimele.

   H314 Is 48:12; ‘ultimul’=’în eon’

   H1973 Is 18:7; de la începutul lor ‘înainte’=din prezent ‘și în eonul timpului.’

   H5331 Ps 49:19; Is 13:20; Is 33:20; Jer 50:39; ‘ever’=’în eon’ (N.B. Is 33:20 + ‘de timp’ accentuează sensul temporal)

   H5703 Ps 21:6; 22:26; 37:29; 61:8; 89:29; 111:3; 111:10; 112:3; 112:9; ‘pentru totdeauna’=’în eonul eonului)’. Is 9:6 are citiri variante; Is 57:15 =locuind ‘eonul.’

   H5704+H5703 Ps 83:17; 92:7; 132:14; „pentru totdeauna” = „în eonul eonului”. Ps 132:12=’în eon.’

   H5704+H1988 1Ch 17:16; ‘până departe’=’unto the eon’

   H5750 Ps 84:4; ‘întotdeauna’=’în eonii eonilor.’

   H5865 2Ch 33:7; ‘pentru totdeauna’=’în eon’

   H5956 Ps 90:8; ‘lucruri ascunse’=’eon’ (considerată de mulți a fi rădăcina din care ‘olam’ și ‘alam’ sunt derivate).

   H5957 Ezr 4:15; 4:19; Dan 2:4; 2:20; 2:44; 3:9; 4:3; 4:34; 5:10; 6:6; 6:21; 6:26; 7:14; 7:18; 7:27; ‘alam‘ (caldean)=’olam‘(ebraică)=’eon’

   H6924 Ps 55:19; 74:12; ‘de vechime’=’înainte de eon(s).’

   H6965 Pro 19:21; ‘stă/prevail’=’rămâne în eon’

   Variante de citiri Est 9:32; Job 10:22; 19:18; 19:23; 21:11; 33:12; 34:17; Ps 25:2; 76:4; 102:28; Pro 6:33; 8:21; Is 17:2; 19:20; 28:28; Jer 50:39; Ez 32:27.

   *Traducerile greacă sunt din ‘Poliglotul Bibliei Apostolice‘ și folosiți ortografia americană a lui ‘eon.’

4. Versete care conțin cuvinte sau expresii ebraice, altele decât ‘olam‘ care sunt redate ca ‘aionos‘, sunt enumerate mai jos.

   H5957 Dan 4:3; 4:34; 7:14; 7:27; ‘alam‘ (Acesta este echivalentul caldean al ‘olam.’

   Variante de citiri Job 10:22; 21:11; 33:12*; 34:17; Ps 76:4.

   *Versiunea Septuaginta a lui Iov 33:12 citeste, „... Căci cel de deasupra muritorilor este ‘aionios.’

5. Pentru exemple detaliate, vezi ediția a treia sau ulterioară a „Un lexicon greco-englez al Noului Testament și al altor literaturi creștine timpurii’ (cunoscut sub numele de „BDAG’ sau „BADG”, ISBN nr. 0226039331 sau 978-0226039336). Acesta este, în general, recunoscut ca cel mai cuprinzător și mai actualizat lexic al limbii grecești din această perioadă. din pacate, este foarte scump și nu este accesibil în general online; deci încearcă o bibliotecă teologică. O altă sursă utilă este acest articol de la Reddit, sub titlul, „Despre cuvântul Kolasis și rudele lui.’ Dar fiți conștienți de faptul că autorul său scrie dintr-un punct de vedere strict lingvistic, laic, punct de vedere; și, prin urmare, nu este predispus să caute o înțelegere mai limitată în timp a lui Isus’ cuvinte.