U Vocabulariu di Ghjesù

U Vocabulariu di Ghjesù

Ridefinisce l'escatologia ebraica

Comu discutitu in u sezione precedente, quandu Ghjesù hà iniziatu u so ministeru, i seguenti cuncetti eranu digià stabilitu in u pensamentu ebraicu; puru siddu a so vera natura è ancu a so esistenza, cuntinuò à esse una materia di disputa seria:

  • Sheol – U locu di i morti.
  • U pettu di Abraham - un locu induve i Ghjudei ghjusti puderanu aspittà a so eventuale risurrezzione.
  • Gehenna - un locu di retribuzione divina, da esse seguita sia da una eventuale risurrezzione, o
  • A Siconda Morte - distruzzione o un statu di morte permanente.

Questi termini eranu usati in l'insignamenti di Ghjesù è l'apòstuli, è purtatu in u Novu Testamentu grecu: ma u lettore deve nutà chì i so significati NT sò quelli definiti da Ghjesù; è certi aspetti differenu significativamente da i so contraparti ebrei. Alcune traduzioni in inglese più vechje, cum'è u 'Authorised’ (o "King James") Versione, preferitu micca di priservà i nomi ebrei di ‘Sheol‘ è ‘Gehenna‘ - invece aduprà a stessa parolla, 'infernu,’ per i dui - mentre chì a maiò parte di e traduzioni inglesi muderni conservanu i nomi ebrei. I dui approcci anu i so prublemi, cum'è i lettori tendenu à interpretà questi termini à a luce di u Ghjudeu, Greca è altre tradizioni culturali chì ponu esse assai diffirenti da l'insignamentu di Ghjesù stessu.

Allora avemu principiatu per fighjà à Ghjesù’ trattamentu di sti sugetti…

Sheol è u pettu di Abraham

In a paràbula di u riccu è Làzaru, Ghjesù parla Sheol (Grecu: ‘Hades‘).

Hè accadutu chì u mendicante hè mortu, è ch'ellu fù purtatu da l'anghjuli à u pettu di Abraham. U riccu hè ancu mortu, è fù intarratu. In l'Ade, alzò l'ochji, essendu in turmentu (G931), è vide Abràhamu luntanu, è Làzaru à u so pettu. Ellu pienghje è disse, ‘Babbu Abraham, abbi pietà di mè, è manda à Làzaru, ch'ellu possu immerge a punta di u so dettu in acqua, è rinfriscà a mo lingua! Perchè sò in angoscia (G3600) in sta fiamma (G5395).’ “Ma Abraham hà dettu, 'Figliolu, ricordati chì tù, in a vostra vita, ricevutu e vostre cose bè, è Làzaru, in u listessu modu, cose male. Ma avà quì hè cunsulatu è site in angoscia (G3600). In più di tuttu questu, trà noi è voi ci hè un gran golfu fissatu, chì quelli chì volenu passà da quì à tè ùn sò micca capaci, è chì nimu pò passà da quì à noi.’ “Ellu disse, 'Ti dumandu dunque, babbu, ch’è tù li mandassi in casa di u mo babbu; perchè aghju cinque fratelli, ch'ellu li rende testimoniu, cusì ùn vinaranu ancu in stu locu di turmentu (G931).’ “Ma Abraham li disse, 'Anu à Mosè è i prufeti. Ch'elli li sentenu.’ “Ellu disse, 'Innò, babbu Abraham, ma s'è unu va à elli da i morti, si pentiranu.’ “Li disse, 'S'elli ùn sentenu Mosè è i prufeti, nè ùn saranu cunvinti s'ellu si risuscita da i morti.’ ” (Lk 16:22-31)

Nota i punti seguenti:

  • I fratelli di u riccu sò sempre vivi; cusì Ghjesù descrive ciò chì succede à qualchissia pocu dopu chì sò morti piuttostu chè ciò chì succede à u ghjudiziu finale di u mondu sanu..
  • Micca tutti vanu à Hades. Ci hè dettu chì Làzaru, chì hè statu trattatu male in a vita, hè purtatu in u pettu à 'Abraham,’ induve ellu hè cunsulatu.
  • Ma i trattamenti diffirenti di i dui omi, ancu prima di u ghjudiziu finali di Diu, revela qualcosa impurtante nantu à u caratteru di Diu. Ùn vole micca chì l'inghjustizie di stu mondu si prolunganu più di l'assolutamente necessariu; cusì, ancu prima chì u so ghjudiziu definitivu hè statu servitu, hà cuminciatu à cunsulà l'afflitti è à purtà una retribuzione à i culpabili.
  • Questu significa chì tutti quelli chì sò stati trattati male in a vita sò automaticamente scusati da Hades? O Làzaru hè statu purtatu à u pettu di Abraham perchè, malgradu tuttu, restò un ebreu devotu? Nisuna dumanda hè chjaramente risposta; perchè ùn hè micca u veru puntu di a paràbula.
  • U prublema cruciale hè chì l'omu riccu campava in un statu d'indiferenza di lussu à i bisogni di quelli chì l'intornu. Questu era malgradu u fattu chì ogni Ghjudeu era statu insignatu da a zitiddina chì un tali cumpurtamentu era inaccettabile à Diu.1 L'argumentu di l'omu riccu era, 'Ma di sicuru, se a ghjente sapia veramente chì ciò chì a Bibbia hà insignatu era veru, tandu avarianu fattu u dirittu.’ Ma Ghjesù ci dice chì a risposta hè stata nisuna quantità di evidenza risolverà u prublema se a ghjente ùn vole micca veramente à sente. Pigliate attente à questu puntu. Ci vulteremu più tardi.

In u passaghju citatu sopra, avete nutatu chì alcune parolle sò seguite da numeri in parentesi chì cumincianu cù 'G'. Quessi sò cunnisciuti cum'è “I numeri forti.”2 Quelli chì anu un 'G’ I prefissi sò usati per identificà e parolle specifiche in u testu grecu, indipendentemente da cumu sò veramente tradutti. Vogliu attirà a vostra attenzione 3 Parolle particulare usate in stu testu:

  • angoscia (G3600). Sta parolla si trova 4 volte in u N.T. è solu in i scritti di Luke; duie volte quì, plus Lk 2:48 è Acts 20:38. In l'ultimi dui casi, u cuntestu rende chjaru chì Luke usa a parolla in u sensu di l'angoscia mentale, o in luttu, invece di dolore fisicu. Questu hè cunfirmatu esaminendu l'usu di sta stessa parolla in a traduzzione greca di a Septuaginta di l'Anticu Testamentu.
  • turmentu (G931). Questu hè truvatu solu 3 volte in u N.T.; duie volte in questa parabola (Lk 16:23,28) è in Mt 4:24. L'ultima si trova in una descrizzione di varii tipi di disordini umani – malatia, esse tenutu da "tormenti", pusessu di demoniu, pazzia è paralisi. Ci hè 11 altri esempi di sta parolla chì sò usati in a Septuaginta O.T.: 4 volte in 1Samuel 6:3-17 per riferite à l 'offerta di culpabilità’ fattu da i Filistei; in Ezekiel 3:20 & 7:19 traduce l'ebreu per "imbuccatu"; in Ezekiel 12:18 l'ebreu per trepidazione o tremulu; è in Ezekiel 16:52,54 & 32:24,30 per disgrazia o vergogna. Tutti l'esempii di a Septuaginta trattanu l'idea di e persone purtate à un puntu di retribuzione in quantu à a so culpabilità persunale è a disgrazia.. Questu hè ancu bonu sensu in u cuntestu di sta parabola; è ancu in Mt 4:24, cum'è l'amarezza irrisolta, a culpa è a vergogna sò longu ricunnisciuti com'è cause di parechji disordini di a mente è di u corpu (p.e. Pro 17:22). Chjaramente, nimu di sti sperienze era in ogni sensu piacevule è in certi casi pò avè implicatu un dolore fisicu significativu: ma, cum'è cù l'angoscia, chì ùn hè micca u sensu primariu di sta parolla.
  • fiamma (G5395). Sta parolla significa un focu di luce. Hè cumunimenti si riferisce à una fiamma da un focu; anche se micca necessariamente una fiamma literale. (In a versione Septuaginta di Judges 3:22 Traduce ancu l'ebreu per a lama altamente pulita di un cuteddu: ancu s'ellu hè eccezziunale.) Hè nutate chì sta parolla hè aduprata 7 volte in u N.T.; è in tuttu 6 altri casi hè esplicitamente qualificata da a parolla, ‘u focu’ - ancu s'è in 4 di questi (Heb 1:7; Rev 1:14; 2:18 & 19:12) pare esse solu una comparazione visuale o metaforica. Ma in stu passaghju (malgradu ciò chì certi traduzzioni dicenu) ‘u focu’ ùn hè micca citatu - solu u calore è a sete. Allora puderia esse motivi legittimi per argumentà chì a fiamma quì pò esse micca fisica, cum'è u calore ardente è a luce di a santità di Diu, espunendu u peccatu è a vergogna di l'omu (vede Jn 3:19-20).

Ma ricordate chì ciò chì avemu trattatu quì hè u periodu prima di u ghjudiziu finali di Diu. Allora ciò chì Ghjesù hà da dì di ciò chì succede dopu?

Gehenna

Avemu digià nutatu chì da u primu seculu aC era una pratica ebraica standard per accumpagnà a lettura publica di l'Scritture ebraiche cù una parafrasi esplicativa verse per verse in aramaicu. L' ‘Targum Jonathan3 furnisce i resi appruvati per parechji di i libri profetichi. Questu hè particularmente significativu in quantu à u versu finale di Isaia:

“Esceranu, è fighjate à i corpi morti di l'omi chì anu trasgressu contru à mè: perchè u so vermu ùn morerà, nè u so focu ùn si spegnerà; è saranu ripugnanti à tutta l'umanità.” (Isa 66:24)

U Targum rende questu cum'è:

È andaranu fora, è fighjate nantu à i carcassi di l'omi, i peccatori, chì si sò ribellati contr'à a mo Parola: perchè e so ànime ùn moriranu micca, è u so focu ùn si spegnerà; è i gattivi seranu ghjudicati in Gehenna, finu à chì i ghjusti diceranu di elli, avemu vistu abbastanza.

A parolla piuttostu curiosa, ‘verme’ hè interpretatu cum'è "anime".,’ suggerenu cusì chì ‘anime’ ùn mori micca; è a frasa esplicativa, ‘ i gattivi seranu ghjudicati Gehenna‘ hè aghjuntu. Infine, l'ultima frase hè mudificata per implica chì a punizione hè di durata limitata. Cum'è dettu prima, A tradizione ebraica muderna pensa chì u tempu massimu passatu in Gehenna ùn hè più cà 12 mesi.

Tuttavia, Marcu registra chì Ghjesù citendu sta stessa prufezia da Isaia:

Sì a to manu ti face inciampà, tagliala. Hè megliu per voi entre in a vita mutilata, piuttostu chè d'avè e vostre duie mani per andà in Gehenna, in l'inestinguibile (G762) focu (G4442), ‘induve u so vermu (G4663) nun mori (G5053), è u focu (G4442) ùn hè micca spenta (G4570).’ Se u to pede ti face inciampare, tagliala. Hè megliu per voi entre in a vita zoppu, piuttostu chè d'avè i vostri dui pedi per esse ghjittati in Gehenna, in u focu (G4442) chì ùn sarà mai spentu (G762) – ‘induve u so vermu (G4663) nun mori (G5053), è u focu (G4442) ùn hè micca spenta (G4570).’ Sì u to ochju ti face inciampare, scaccialu fora. Hè megliu per voi per entre in u Regnu di Diu cun un ochju, piuttostu chè d'avè dui ochji per esse ghjittati in a Gehenna di u focu (G4442), ‘induve u so vermu (G4663) nun mori (G5053), è u focu (G4442) ùn hè micca spenta (G4570).’ (Mar 9:43-48)

I discìpuli di Ghjesù ùn eranu micca studienti ebrei (Acts 4:13); è cusì saria probabilmente più familiarizatu cù e parolle di u Targum chè l'ebreu originale. Ma, fora di cunfirmà ch'ellu hè descrizzione ‘Gehenna,’ Ghjesù si ferma à a parolla originale di Isaia, ‘u so vermu ùn mori è u focu ùn si spegne.’ Omette ancu a fine di u versu; micca discutendu l'attitudine di l'altri: ma ùn fà micca tentativu di suggerisce chì ci hè un limite à a so durata.

Fighjendu i significati di e parolle marcate, pudemu nutà i seguenti:

  • focu (G4442). Questa hè a parolla greca normale per quasi ogni tipu di focu, è sempre esse capitu in questu modu, salvu micca mudificatu da u so cuntestu (p.e. ‘u focu da u celu’ pò esse interpretatu cum'è "lampi").
  • inesprimibile (G762) è spenta(G4570). G762 hè un aggettivu negativu furmatu da u verbu, G4570 ; cusì in i dui casi Ghjesù mette in risaltu chì a natura di u focu hè tale chì ùn pò micca è ùn serà micca spentu.. Tali enfasi ripetuta rende assai chjaru chì Ghjesù ci vole à sapè chì stu focu hè soprannaturale è eternu in natura.. (È assai da teme, cum'è sottolineatu da e misure drastiche di evità chì Ghjesù stessu suggerisce.)
  • verme (G4663). A parolla greca usata quì è in a traduzzione di a Septuaginta Is 66:24 pò esse traduttu cum'è "maggot".,’ ‘grub’ o ‘verme di terra:’ mai ‘anima.’ Ma deve esse nutatu chì, l'ebreu originale di Is 66:24, invece di utilizà a parolla generale per un grub, verme o verme (H7415), usa una parolla assai specifica: “tole’ah” (H8438). Questu si traduce cum'è u nome di un tipu assai particulari di grub (u "grub crimson", Kermes (or coccus) ilicis) o altrimenti di u tintu scarlattu o cramson ottenutu da ellu. Siccomu G4663 hè un termu genericu per 'grub’ hè apparente chì hè u grub stessu, piuttostu cà solu u culore, chì hè destinatu. Ma u nome ebraicu specificu identificanu un insettu chì nurmale si alimenta di certi tipi di quercia, piuttostu chè a carne in decomposizione. A femina si attacca à steli o foglie di quercia, furmendu ciò chì pare un fiele rossu gonfiatu; u so corpu agisce cum'è un scudo vivu per i so ghjovani finu à ch'elli eclonu è eventualmente cunsumanu a mamma. U tintu rossu liberatu da a mamma hè cusì forte chì colore e foglie, i giovani ramoscelli è e larve stesse; chì sò racolti è siccati.
  • mori (G5053). In ogni altru di u 12 N.T. L'ocurrenza indica a morte biologica: ancu s'ellu puderia forse esse usatu quì in un sensu metaforicu; particularmente s'ellu hè interpretatu cum'è chì rapprisenta a culpabilità di u peccatu micca perdonatu.

Ma nutate chì, cum'è u focu hè dipintu cum'è senza fine, cusì hè ancu l'imaghjini repulsive di sti grubs rossi sangue chì coprenu ciò chì resta di i trasgressori. È ùn ci hè micca dettu cumu persiste senza più forniture di carburante o cibo. Sapemu chì Mosè’ machja brusgiata senza esse cunsumata. Ma di chì sò questi grubs supposti chì si alimentanu? Riturneremu à sta quistione dopu.

Per a fine di a completezza, Mencionaraghju brevemente i seguenti passaggi rilativi:

  • Mat 18:6-9 pare esse una versione abbreviata di u listessu dialogu cum'è Mark 9:43-48. Il s'agit presque certainement d'un rendu indépendant de la même conversation. U cuntestu (facendu i zitelli per andà in furia) hè u listessu, cum'è u versu (Isa 66:24) chì Ghjesù cita. Ma, induve Mark 9:43,45 parla di, ‘u focu ch’ùn si spegnerà mai,’ Matteu u chjama "eternu". (G166) focu'. Sta parolla greca ‘aionios‘ hè generalmente traduttu "eternu".’ o ‘eternu:’ ma certi sustennu chì si deve esse rende, ‘eoniu’ o, 'per a durata di l'età.’ Discuteremu questu in più detail in breve.
  • Mat 5:29-30 hè una versione assai abbreviata di u sopra: ma trovu in u Sermone nantu à a muntagna.
  • Mat 23:33 cita à Ghjesù’ parolle à i scribi è Farisei: ‘Voi serpenti, tu prole di vipere, cumu si scappera di u ghjudiziu (G2920) di Gehenna?’ Sta parolla greca ‘krisis,’ indica chì Gehenna hè un locu per l'amministrazione di a ghjustizia; è Ghjesù face chjaru chì a so ebraicità è e professioni di bontà ùn anu micca prubabilmente cuncede una esenzione da a so pena..

A Seconda Morte

“Ùn àbbia paura di quelli chì uccidenu (G615) u corpu, ma ùn sò capaci di tumbà (G615) l'anima. Piuttostu, teme quellu chì hè capaci di distrughje (G622) l'anima è u corpu in Gehenna.” (Mat 10:28)

Ancu se Ghjesù ùn hà mai utilizatu direttamente l'espressione, 'a seconda morte,’ durante u so ministeru terrenu, a riferenza sopra indica chì, in u so pensamentu, questu era ligatu cù a punizione di Gehenna. G615, ‘apokteino,’ comunemente significa "uccisione".’ o, più literalmente, ‘à sguassà tagliendu da a vita;’ ma micca in u sensu di distrughje ciò chì resta. Ma G622, ‘apollumi,’ significa "eliminà cù un attu di distruzzione".’ Di novu, Discuteremu questu in più detail dopu.

Rimorso amaro in u focu di l'oscurità esterna

Cunsiderate i seguenti ditti di Ghjesù citati da Matteu è Luca:

Mat 8:11-12 Vi dicu chì parechji veneranu da u livante è da u punente, è si metterà cun Abraham, Isaac, è Ghjacobbu in u Regnu di i Celi, ma i figlioli di u Regnu seranu cacciati fora (G1544) in l'esternu (G1857) bughjura (G4655). Quì (G1563) sarà piantu è digrignari di denti.

Luk 13:28 Quì (G1563) sarà piantu è digrignari di denti, quandu vi vede Abràhamu, è Isaac, è Ghjacobbu, è tutti i prufeti, in u regnu di Diu, e voi stessi spinti (G1544) fora (G1854).

Ghjesù si rivolge à i Ghjudei, discendenti da Abraham, Isaac è Ghjacobbu; chì a so visione futura era per a eventuale venuta di u Messia, un discendente di u so propiu rè David, per stabilisce u regnu di Diu nantu à a terra. Comu tali, si vedenu cum'è i 'figlioli di u Regnu.’ Nota in particulare i punti seguenti:

  • Prima, Ghjesù li dà un avvirtimentu severu chì in realtà sò in seriu risicu di esse rifiutati da a forza. G1544 significa literalmente "scaccià ... fora"; ma s'ellu ùn era abbastanza chjaru, Luke aghjusta esplicitamente G1854 ('luntanu da').
  • Siconda, ellu discrive stu locu cum'è "esternu". (G1857) bughjura (G4655)’. G1857 hè un compostu di G1854, di novu enfatizendu l'idea di rifiutu è separazione. G4655, ‘oscurità,’ hè qualchì volta usatu in u sensu di "oscurità": ma in u N.T. hè più cumunimenti prisentatu cum'è l'absenza di luce in un sensu fisicu o morale.
  • Terzu, Ellu dice chjaramente chì una tale spirienza risulterà in amara, rimorso cuscente per quelli rifiutati in questu modu, cum'è indicatu da a frasa, ‘piantu è digrignamentu di denti.’ Grinding the denti in a so cultura era una espressione di estrema amarezza (o ancu a rabbia – Acts 7:54).
  • Infine, nota chì u terminu, ‘là (G1563)’, ùn hè micca una parolla astratta o incidentale: indica un locu specificu, a regione esterna à quale sò stati cunsignati i rifiutati.

Ci sò quattru altre riferimenti in Matteu à i detti di Ghjesù chì ritruvà stu tema di "chianci è digrigna di denti".:

Mat 13:40-42 Cum'è dunque l'erba di zizzania hè cullata è brusgiata (G2618) cù u focu (G4442); cusì serà à a fine di sta età (G165). U Figliolu di l'omu mandarà i so anghjuli, è riuniscenu fora di u so Regnu tutte e cose chì causanu inciampà, è quelli chì facenu iniquità, è li ghjittassi in u fornu di u focu (G4442). Quì (G1563) pianghjerà è stringhjerà i denti.

Mat 13:49-50 Cusì serà in a fine di u mondu (G165). L'anghjuli esceranu, è separa i gattivi da trà i ghjusti, è li ghjittassi in u fornu di u focu (G4442). Quì (G1563) Sarà u piantu è u digrignamentu di i denti.

Mat 22:13 Allora u rè disse à i servitori, 'Legalu manu è pedi, portalu via, è scaccià (G1544) ellu in l'esternu (G1857) bughjura (G4655); culà (G1563) hè induve sarà u piantu è u digrignamentu di i denti.’

Mat 25:30 Scacciate fora (G1544) u servitore senza prufittu in l'esternu (G1857) bughjura (G4655), induve ci (G1563) sarà piantu è digrignari di denti.’

Da questi pudemu piglià i seguenti punti supplementari:

  • Tutti sti versi parenu esse riferiti à u stessu locu, ‘induve ci sarà piantu è digrignamentu di denti.’
  • S'elli facenu tutti riferite à u stessu locu, tandu issu ‘furnace di focu’ in ‘u bughju fora’ ùn deve esse alimentatu da u focu ordinariu: ma un tipu di focu scuru chì ùn emette micca luce.
  • Quandu i zizzani sò ‘bruciati (G2618) cù u focu (G4442),’ G2618 significa "bruciatu".,’ (i.e. tantu ch'ùn restava chè cendra). Per quessa, ùn hè micca irragionevule di dumandà se una distruzzione simili pò esse suggerita per quelli chì sò ghjittati in u "furnace di focu". (G4442)’. Avemu da cunsiderà questu in più detail dopu.
  • Tramindui i riferimenti in Matthew 13:24-50 sò da parabole chì descrizanu avvenimenti à a fine di l'età / mondu. A parolla inglese, ‘eone,’ Originariamente era una traslitterazione di a parolla greca "aion".’ (G165)) è ferma assai vicinu à ellu in u significatu. Ma ci sò differenzi significati, chì discuteremu in più detail in Appendice A.
  • A parabola in Matthew 22:2-14 pare ancu esse focu annantu à l'avvenimenti di u tempu di a fine, descrive un banquet di matrimoniu induve l'invitati originali sò rifiutati, inseme à qualchissia chì hè ghjuntu in a festa senza un vestitu di nozze. (Siccomu questu era abitualmente furnitu da l'ospite à l'entrata, implica ch'ellu avia rifiutatu a generosità di l'ospiti o pruvatu à sneak in qualchì altru modu.)
  • Da l'altra parte, Mat 25:14-30 conta chì un servitore lagnu hè ancu cunsignatu à a bughjura esterna.
  • Ancu s'è sti passaggi parenu esse riferite à u stessu locu, l'ultimu 2 descrive circustanze assai diverse. Questu significa chì u servitore pigro soffre a listessa sorte cum'è u gattivi; o hè pussibule chì u risultatu finali hè diversu?

Leghje nantu …

Note a piè di pagina

  1. Vede, per esempiu, Lev 19:9-10, Deut 16:11-14, Job 31:16-22, Hè 58:4-11[/x]. ↩
  2. Questi numeri currispondenu à entrate in u Dizziunariu di Parolle Greche da a Concordanza Esaustiva di Strong di James Strong, S.T.D., LL.D. ↩
  3. "A parafrase di Caldee nantu à u prufeta Isaia’ [da Jonathan b. Uzziel] tr. da C.W.H. Pauli, Casa di a Società di Londra, 1871, pg. 226. duminiu publicu. Disponibile da Google Libri. ↩

Lascià una Comment

Tù dinù ponu aduprà a funzione cumentu à dumandà una quistioni pirsunali: ma si tantu, pònnere coordonnées è / o di statu chiaramenti s'è vo ùn vulete a vostra identità à esse fatta publicu.

nutà: Comments sò sempre muderatu prima di a pubblicazione; tantu ùn vi affaccà: ma nè vi si pò unreasonably ricusatu.

nomu (vuòti)

Email (vuòti)