Fonti daretu à i Vangeli.

N.B. Sta pagina ùn hà ancu un “Simplified English” versione.
I traduzzioni autumati sò basati nantu à u testu originale in inglese. Puderanu include errori significativi.

L' “risichi errore” stelle di u traduzzione hè: ????

Introduzione

Comu nutatu prima, ùn ci hè micca una teoria simplice basata nantu à a copia di un evangeliu da un altru chì cunta in modu adattatu per e similitudini è e differenze osservabili.. Avà andemu à cunsiderà a pussibilità chì tutti i trè vangeli si basanu in una fonte o fonti più vechje. Cum'è una parte, questu includerà una discussione di a teoria di u documentu persu cunnisciutu cum'è 'Q’ è u suppostu "Evangelu di Ditti". U scopu di questu ùn hè micca di pruvà à risolve tutte queste dumande: ma per dimustrà ciò chì pò esse ragiunamente cunclusu da l'evidenza dispunibile in quantu à l'autenticità di i testi di l'evangelu..

Ci eranu altre fonti fora di i Vangeli?

L'introduzione di Luke à u so Vangelu, citatu prima, chjaramente mostra chì ancu à u tempu chì hà scrittu (63-70 AD) ‘assai’ esistenu diversi cunti. Questu implica chjaramente più di l'evangeli di Marcu, Matteu o Ghjuvanni. Ma mentre chì altri vangeli esistenu chì sò chjaramente d'urigine più tardi (alcuni di i quali sò quantunque estremamente populari cù i proponenti di "frangia".’ credenze), ùn ci sò micca copie rimanenti di ogni tentativu precedente.

Tuttavia, mentre chì nisun documentu precedente sopravvive, parechji tentativi sò stati fatti per deduce ciò chì puderia esse u so cuntenutu, basatu principarmenti nantu à paraguni di passaggi simili in l'evangeli sinottici.

‘Q’ è l'Evangelu di e parolle

U più cunnisciutu di questi hè una ipotesi chì assume chì i passaggi cumuni à Matteu è Luca, ma micca Marcu, origine da a fonte persa cunnisciuta cum'è "Q’. Questu hà guadagnatu una tale popularità chì parechji parlanu cum'è se u documentu esiste veramente; ùn hè micca. I cosiddetti copie di 'Q’ sò ricustruzzioni recenti di u so suppostu testu. Questu hè assai impurtante per mantene in mente; perchè parechji critichi muderni citanu "Q’ cum'è s'ellu furnisce una prova di a manera in quale dicenu chì i Vangeli sò stati adattati da fonti prima. Ma postu chì ‘Q’ hè stata derivata cù ipotesi simili, ùn prova nunda al di là di a pussibilità chì un documentu simili, o documenti, puderia esistenu è sò stati utilizati com'è fonte.

Tuttavia, assai di sti tiurìi vanu assai al di là di ciò chì pò esse ragiunate cunclusu in i regni di a cungettura pura. U più cunnisciutu di questi hè u cusì chjamatu 'Evangelu di Ditti’. Questu hè un presunta "uriginale".’ Évangile qui a été dérivé par un processus d'extrapolation à partir du « Q’ u testu, basatu annantu à supposizioni micca pruvucate è largamente disputate in quantu à u tipu di cose chì Ghjesù avissi o ùn averia micca fattu è dettu. (p.e. hè affirmatu chì Ghjesù ùn hà micca fattu miraculi, o insignà nantu à a risurrezzione di i morti, cusì tali passaggi ùn ponu esse uriginale, ecc..)

U Vangelu di Tumasgiu

Un altru documentu chì hè di particular interessu per i studiosi, cumunqui, hè u Vangelu di Tumasgiu, chì pretende di cuntene i detti secreti di Ghjesù. Ancu s'ellu hè più tardi à i Vangeli sinottici, è evidentemente adulterata, mostra evidenza d'avè avutu accessu à una fonte simile à i supposti testi pre-sinoptici. Questu rende potenzialmente utile à l'analista testuale ancu s'è a so veracità hè suspettata. Tuttavia, una quantità di critichi muderni anu novu circatu di prumove Thomas à un statu più altu ch'ellu guarantisci, apparentemente in un sforzu di truvà una alternativa à a tistimunianza di i testi sinoptici.

Documenti più antichi sò stati deliberatamente distrutti?

Ancu s'è sapemu chì ci era altre cullizzioni di ditti è stori di Ghjesù in circulazione quandu i Vangeli sò stati scritti, sti ducumenti ùn esistenu più. Sta perdita hè stata presa da i teorici di a cuspirazione cum'è evidenza di una "purga".’ di documenti in cunflittu cù una ortodossia più tardi: ma questu ùn ferma micca veramente à l'esame criticu.

Da un puntu di vista storicu, ùn ci hè nunda di rimarchevule nantu à a perdita di sti documenti. Pochi testi di stu periodu, sacru o secular, sò sopravvissuti finu à oghje. L'unicu requisitu per a non sopravvivenza era chì e generazioni successive ùn anu micca bisognu di cuntinuà à fà copie. In cuntrastu, u tassu di sopravvivenza incredibilmente altu di i ducumenti di u Novu Testamentu hè senza dubbitu duvutu à a stima eccezziunale è a larga circulazione chì anu ricevutu trà a chjesa cristiana in rapida crescita..

Parechje di l'epistole di u Novu Testamentu predate l'evangeli stessi; è si riferiscenu apertamente à l'insignamenti devianti chì avianu digià cuminciatu à affettà certi parti di a chjesa primitiva: ma ùn ci hè nunda di cunflittu in quantu à i fatti essenziali riguardanti a vita, morte è risurrezzione di Ghjesù. Piuttostu l'inversu, in fattu; per Paul in 1 Curinzî 15:1-17 (c. 55 AD) in realtà cita una testimonianza ben stabilita à Ghjesù’ risurrezzione cum'è u so argumentu principalu contru à quelli chì suggerenu chì ùn ci saria micca risurrezzione generale di i morti. nc'est, i studiosi chì anu esaminatu stu passaghju particulari anu osservatu chì Paulu usa quì una forma rabbinica speciale di discorsu chì indica chì ellu cita una tradizione verbale currettamente tramandata da i tempi ancu più antichi..

Ces copies des évangiles qui ont survécu rendent un témoignage éloquent de leur diffusion généralisée (p.e. u più anticu fragmentu sopravviventi di l'evangelu di Ghjuvanni, datata trà 125 è 175 dC *, hè statu trovu in Egittu). nc'est, assai di ciò chì hè cunnisciutu di i scritti apocrifi successivi hè cunnisciutu precisamente perchè elli fattu suscita una polemica. Sì sti cunti precedenti avianu avutu un significatu maiò per a chjesa primitiva, hè estremamente dubbitu ch'elli pudianu passà cusì tranquillamenti in l'oscurità cumpleta.

* A data di stu fragmentu hè stata urigginariamente stimata à 100-150 AD, ma una recente borsa di studiu raccomanda una stima più prudente. Vede ‘Dating di u Documents NT‘.

Una spiegazione più simplice

Allora chì eranu, è perchè ùn anu micca sopravvive? Luntanu da evucà a polemica, L'unica critica di Luke à questi documenti precedenti hè chì ùn presentanu micca un cuntu ordinatu di l'avvenimenti. Questu hè facilmente capitu s'ellu avemu solu cunsiderà e circustanze di Ghjesù’ ministeru.

Ghjesù hà passatu i so ultimi anni viaghjà in tuttu Israele, l'insignamentu in sinagoghe, case è l'aria aperta. Comu era tipicu di i maestri di u so ghjornu, i so detti sò stati strutturati in modu chì permette di esse facilmente memorizatu. (Malgradu l'alfabetizazione relativamente alta, perchè i picciotti ebrei eranu ben educati, i materiali di scrittura eranu pochi è voluminosi). Insegnà cum'ellu hà fattu in parechji lochi, averia pronunziatu u listessu, o simile, detti in parechje occasioni, è questi sò diventati assai familiari à i so discìpuli. Tuttavia, Hè prubabilmente chì alcuni di i so ascoltatori anu vulsutu impegnà alcuni di questi à scrive in una fase abbastanza precoce..

Cume cù i cunti di Ghjesù’ vita. L'apòstuli anu vistu chjaramente a so vocazione primaria per trasmette u so testimoniu oculare à Ghjesù’ parolle è fatti (cf. Atti 1:21-2). Ancu s'ellu in i primi tempi, u so enfasi era più nantu à a testimonianza verbale chè scritta, hè ancu assai prubabile chì i cunti di Ghjesù’ l'atti sarani stati cunservati in diverse località, è chì certi pirsuni avissiru riunitu cullezzione di questi.

In issi circustanzi hè guasi sicuru chì cullezzione di Ghjesù’ detti, è cunti di i so atti, avissi statu circulatu in a chjesa primitiva, in forma verbale è scritta, da i primi ghjorni (c.f. Atti 2:42).

Ma Luke mette u so dettu fermamente nantu à e so mancanze è, per inferenza, u mutivu di a so sparizione: tendenu à esse cullizzioni ad hoc di detti è rapporti piuttostu cà cunti sistematichi. Eranu di valore per a chjesa primitiva cum'è un aiutu à a memoria: mais une fois que les évangiles commençaient à circuler, ils auraient perdu leur utilité et auraient été écartés.*

* Una eccezzioni hè u famosu cuntu di a donna presa in adulteriu (Ghjuvanni 8:2-11). Questu hè assente da i primi manuscritti di Ghjuvanni; è hè quasi certamenti un testu isolatu di scunnisciutu, ma prestu, origine qui a finalement été conservée en l'ajoutant à l'évangile.

I scrittori di l'Evangelu anu utilizatu tali fonti?

Comu nutatu prima, a similitudine stretta trà assai di u cuntenutu di i primi trè vangeli, malgradu l'apparente larghezza di scelta, suggerisce chì anu utilizatu un corpu cumuni di materiali scritti o orali cum'è un quadru per i so scritti.

Siccomu Luke ùn era micca ellu stessu unu di i dodici, Il aurait sans doute fait appel à des témoignages à la fois verbaux et écrits. Ancu se certi studiosi contestanu l'autore 2 Timothy, cuntene una riferenza interessante (2 Tim 4:13) à certi libri è pergamene chì Paul avia lasciatu in Troas; un locu chì Luke hè cunnisciutu per avè visitatu cù Paul, almenu 2 occasioni (c.f. Atti 16:11 è 20:6).

Sicondu u I primi patri di a chjesa, Marcu (micca unu di i dodici, ma un membru di a prima chjesa in Ghjerusalemme (Atti 12:12,25 et. al.) è dopu l'interprete di Petru) basa u so Vangelu nantu à l'insignamenti orali di Petru.

Ùn hè micca cunnisciutu se Matteu hà utilizatu altre fonti altru ch'è i so ricordi: ancu s'ellu hè pussibule. Ma postu chì Petru hè statu numinatu da Ghjesù stessu per guidà a prima chjesa, Ùn hè micca surprisante chì l'insignamenti orali o scritti utilizati com'è basa da Matteu è Luca mostranu una similitudine stretta cù l'insignamenti di Petru., cum'è prisentatu da Mark.

Cunclusione

Siccomu i primi fonti verbali è scritti sò cunnisciuti chì esistenu, Sembra prubabile chì i scrittori sinoptici puderanu aduprà questi cum'è un quadru per i so cunti. A quistione di cumu si sò stati urganizati sti ducumenti resta una materia di speculazione. Tuttavia, e teorii populari chì dicenu ch'elli differivanu radicalmente in sustanza da l'evangelii sò in contru à l'evidenza storica dispunibule; è ci dici di più nantu à l'assunzioni persunali di i so proponenti cà u veru, Ghjesù storicu.

Torna à l'articulu principale.

criazioni Page da Kevin u rè

Lascià una Comment

Tù dinù ponu aduprà a funzione cumentu à dumandà una quistioni pirsunali: ma si tantu, pònnere coordonnées è / o di statu chiaramenti s'è vo ùn vulete a vostra identità à esse fatta publicu.

nutà: Comments sò sempre muderatu prima di a pubblicazione; tantu ùn vi affaccà: ma nè vi si pò unreasonably ricusatu.

nomu (vuòti)

Email (vuòti)