U Diu Triune
INTRODUZIONE
A duttrina di a Trinità ùn hè micca qualcosa chì l'omi avarianu prontamente inventatu da elli. Coalizioni di 'dii individuali’ pò esse trovu in certi religioni pagani; è i Testimoni di Ghjehova in particulare anu pruvatu à identificà questi cù a Trinità: ma a similitudine ùn hè più chè una coincidenza numerica occasionale.
Ciò chì face sta duttrina unica hè a so insistenza chì mentre ci hè solu UNU Diu, chì Diu hè cumpostu di TRE persone distinte. A nostra mente hè una cuntradizzione; ma prima di pruvà à spiegà, andemu à vede cumu l'Scrittura ci forza à sta cunclusione.
N.B. Sta pagina ùn hà ancu un “Simplified English” versione.
I traduzzioni autumati sò basati nantu à u testu originale in inglese. Puderanu include errori significativi.
L' “risichi errore” stelle di u traduzzione hè: ????
1. UN DIO
‘Senti, Israele: u Signore u nostru Diu, u Signore hè unu: …’ Deut. 6:4.
'Davanti à mè ùn hè statu furmatu un Diu, nè ci sarà unu dopu à mè.’ Isaiah 43:10.
'Sò u primu è sò l'ultimu; fora di mè ùn ci hè micca Diu.’ Isaiah 44:6.
'Ci hè un Diu fora di mè? Innò, ùn ci hè un altru Rock; Ùn cunnoscu micca unu. ‘Isaiah 44:8.
- (Stu versu hè particularmente utile cù i Mormoni, chì pretendenu chì ci sò Diu chì guvernanu in altri mondi. Questu faria Diu un bugiardariu, postu ch'ellu ùn pudia micca ignurà di a so esistenza!)
"Sapemu chì un idolu ùn hè nunda in tuttu u mondu è chì ùn ci hè micca Diu, ma unu. Perchè ancu s'ellu ci sò cusì chjamati dii, sia in celu sia in terra (cum'è veramente ci sò parechji “dii” e tanti “signori”), ma per noi ùn ci hè chè un Diu, u Babbu, da quale venenu tutte e cose è per quale campemu; è ùn ci hè chè un Signore, Cristu, per mezu di quale tutte e cose sò ghjunte è per quale vivemu. ‘1 Cor. 8:4-6.
2. Trè persone
Una persona hè carattarizata da avè una mente, vuluntà è emozioni di u so propiu; ancu s'ellu ùn deve esse cunfunditu cù l'autovoluntà: più persone amanu, u più cuncernatu sò cun i pinsamenti di l'altru, desideri è sentimenti.
2.1 U Babbu
Hè pocu necessariu di pruvà quale hè u Babbu. Chì ellu hè Diu hè chjaramente dichjaratu in u ultimu versu citatu. Ghjesù hà sempre riferitu à Diu cum'è u Babbu: 'Patre nostru in u celu, sia santificatu u vostru nome, ..’ (Mt. 6:9), "Vogliu à u mo Babbu è u vostru Babbu, à u mo Diu è u vostru Diu’ (Jn. 20:17). L'Scrittura hè piena di referenze chì palesanu u Babbu micca cum'è una forza astratta, ma cum'è sàviu, persona putente è sentimentale.
2.2 U Figliolu
Ùn ci pò esse spaziu per dubbità chì Ghjesù hè una persona cù una mente, vuluntà è sentimenti di u so propiu. Ancu s'ellu hà sempre fattu a vulintà di u Babbu (Jn. 6:38; 8:29) era un casu di 'micca vuluntà, ma u vostru sia fattu’ (Lk. 21:42).
Parechje, cumunqui, ùn anu micca ricunnisciutu chì ellu hè ancu Diu. I Ghjudei eranu cusì caldi nantu à u fattu chì ci hè solu un Diu chì per qualsiasi altra persona dichjarà esse Diu o Figliolu di Diu. (chì era a listessa cosa – vede Jn 5:18) hè stata subitu presa cum'è una blasfemia.
Tuttavia, Ancu s'è Ghjesù hà generalmente evitatu cunfrontu annantu à questu tema è hà utilizatu u titulu "Figliolu di l'omu".’ (Mt. 16:13-20), hà veramente fattu tali rivindicazioni.
Hà ricunnisciutu a descrizzione di Petru cum'è "Figliu di Diu".’ in Mt. 16:16 è quellu di i Farisei in Mt. 26:63-4. Più chjaramente ancora, hà utilizatu u nome divinu revelatu à Mosè (Ex. 3:14) in a so dichjarazione 'Vi dicu a verità, prima chì Abraham nascì, Eiu socu!’ è era guasi lapidatu in u locu (Jn. 8:59). Duie volte prima in quella conversazione (Jn. 8:24 & 28) avia usatu u listessu titulu (ancu s'è in una manera più velata chì ùn esce chjaramente in a traduzzione), è i Ghjudei s'eranu sbulicatu à u so primu usu: dunque ùn ci pudia esse micca malintesi à Ghjesù’ significatu. Ancu s'ellu hà pigliatu à Petru è à l'altri discìpuli un pocu di tempu per ricunnosce Ghjesù cum'è Diu, ùn ci hè dubbitu chì anu fattu.
Ghjuvanni principia u so Vangelu cù a dichjarazione, 'In principiu era a Parola, è a Parola era cun Diu, è a Parola era Diu,’ e poi cuntinueghja à dì, "A Parolla hè diventata carne è hà fattu a so abitazione trà noi’ (Jn. 1:1 & 14).
- (Testimone di Ghjehova’ pretende chì questu deve esse "un diu".’ perchè u grecu uriginale ùn dice micca "u Diu".’ sò infundati. ‘Diu’ hè adupratu cinque altre volte in u primu 18 versi è solu unu dice "u Diu". Ancu, a forma di e parolle aduprate in u grecu ùn solu rende necessariu per 'u’ esse lasciatu fora: in realtà enfatiza a Parola 'Diu’ mettendu prima.)
Thomas hà cunfessu à Ghjesù cum'è "U mo Signore è u mo Diu".!’ (Jn. 20:28)
- (Questu hè un versu particularmente utile per J.W, postu chì a resa literale hè "U Signore di mè è u Diu di mè".!’ è Ghjesù, luntanu da currezzione Tumasgiu, cunfirma lu dicendu 'Perchè m'avete vistu, avete cridutu.')
Paul dichjara "Hè l'imaghjini di u Diu invisibile"., u primu natu sopra tutta a creazione. Perchè da ellu tutte e cose sò state create: e cose in u celu è in a terra, visibili è invisibili, ch'ella sia troni o putenzi o guvernanti o autorità; tutte e cose sò state create da ellu è per ellu. Hè prima di tutte e cose, è in ellu tutte e cose mantenenu inseme. È ellu hè u capu di u corpu, a chjesa; ellu hè u principiu è u primu natu trà i morti, cusì chì in tuttu puderia avè a supremazia. Perchè Diu era piacè di avè tutta a so pienezza abita in ellu, è per ellu per cuncilià cun ellu tutte e cose, ..’ (Col. 1:15-20)
L'autore di l'Ebrei scrive chì Diu "ci hà parlatu da u so Figliolu"., ch'ellu hà numinatu eredi di tutte e cose, è per mezu di quale hà fattu l'universu. U Figliolu hè u splendore di a gloria di Diu è a rapprisintazioni esatta di u so esse, sustene tutte e cose cù a so parolla putente.’ (Heb. 1:2-3) Allora dice chì in Psalm 45:6-7 hè u Babbu stessu chì dice di Ghjesù: 'U vostru tronu, O Diu, durerà per sempre è sempre, è a ghjustizia serà u scettru di u vostru regnu. Avete amatu a ghjustizia è odiatu u male; dunque Diu, u vostru Diu, t'hà postu sopra à i vostri cumpagni’ (Heb. 1:8-9)
Isaia dice: "Serà chjamatu Cunsigliu Meravigliu"., Diu putente, Babbu eternu, Principe di a pace.’ (Is. 9:6)
Ghjesù hà deliberatamente utilizatu u nome Divinu "Sò.’ Isaiah 43:10 dice 'Sò u primu è l'ultimu; fora di mè ùn ci hè micca Diu': ancora Ghjesù in Revelation 1:17; 2:8 & 22:13 dice "Sò u primu è l'ultimu".
2.3 U Spìritu Santu
Pochi disputeranu a Divinità di u Spìritu Santu. Iddu hè diversamente discrittu cum'è "u Spìritu di Diu".’ (Rom. 8:9), 'u Spìritu Santu di Diu’ (Eph. 4:30), 'u Spìritu di gloria è di Diu’ (1 Pet. 4:14), 'u Spìritu di u Signore’ (2 Cor. 3:17), 'u Spìritu di u Signore Diu’ (Is. 61:1), 'u Spìritu di Cristu’ (Rom. 8:9) è 'u Spìritu Eternu’ (Heb. 9:14), per menziunà solu uni pochi di i so nomi.
A so santità estrema hè più chjaramente mostrata in a dichjarazione di Ghjesù, 'A vi dicu a verità, tutti i peccati è i blasfemi di l'omi seranu pardunati. Ma quellu chì blasfema contru à u Spìritu Santu ùn serà mai pardunatu; hè culpèvule di un peccatu eternu.’ (Mark 3:28-9). (Nota, cumunqui, chì u cuntestu mostra chì una tale blasfemia hè un rifiutu deliberatu è sapientu di u travagliu di salvezza di u Spìritu Santu. – vede ancu Heb. 10:29.)
Parechje sette però ricusanu di ricunnosce u Spìritu Santu cum'è una persona.
- U J.W. 'Traduzzione di u Novu Munnu,’ per esempiu, cunsistenti si riferisce à "u Spìritu Santu".’ cum'è "spiritu santu".’ è usa 'lu’ invece di "ellu". U primu hè difesu da elli in u tarrenu chì u grecu omette spessu ‘u’ è u sicondu perchè a parolla greca per u spiritu passa per esse neutru. E duie cose sò vere: ma 35 fora di 55 riferimenti à u Spìritu Santu in Atti aduprà 'u’ è tuttu ma 2 di u 17 casi induve u Spìritu Santu hè u sughjettu di a dichjarazione dì 'u’ (unu di l'altru 2, Acts 19:2, hè chjaramente significatu per leghje "un Spìritu Santu"). È ancu chì i scrittori eranu obligati da a grammatica greca à usà «lu».’ in associu cù a parolla neutra "spiritu", a so preferenza per 'ellu’ pò esse vistu in John 16:7-15, induve u maschile ‘Counsellor’ hè usatu in Jn 16:7, seguita da ‘spiritu’ in Jn 16:13. Malgradu questu i frasi ‘Quandu ellu’ è ‘soiu’ in Jn 16:13 è ‘Hà’ in Jn 16:15 sempre aduprà a forma masculina.
Ùn avemu micca bisognu di esse studienti grechi, cumunqui! Una lettura simplice di Ghjuvanni, capituli 14 à 16 (Jn 14:15-16:15), mostrarà rapidamente chì u Spìritu Santu hè veramente una persona: ci insegna è ci ricorda (Jn 14:26), tistimunianza di Ghjesù (Jn 15:26), cundannati (Jn 16:8), guide, parla è sente (Jn 16:13) è piglia ciò chì appartene à Ghjesù è ci face cunnosce (Jn 16:14-5).
Rumani, capitulu 8, hè particularmente utile per cunvince quelli chì ùn volenu micca affruntà sta verità. Rom 8:34 dice 'Cristu .. hè à a diritta di Diu, è ancu intercede per noi.’ L'intercessione hè quandu qualchissia intervene per implorà una persona in nome di l'altru. Dumandate se Cristu puderia intercede per noi s'ellu ùn era micca una persona? Di sicuru micca! Avà fighjate Rom 8:26-7: u Spìritu Santu ancu intercede per noi, dunque deve esse ancu una persona. Ùn solu chì, ma 'a mente di u Spìritu’ hè chjaramente parlatu.
Acts 13:2-4 è Acts 16:6-7 mostra chjaramente u Spìritu chì esercita a so vuluntà in quantu à l'attività di a chjesa. Rom. 8:26 parla di u Spìritu chì geme per noi è Eph. 4:30 ci dici 'ùn addulite u Spìritu Santu di Diu, cù quale site statu sigillatu per u ghjornu di a redenzione’ (vede ancu Is. 63:10). Cusì tutti l'attributi di una persona reale sò chjaramente mostrati in u Spìritu Santu.
Andà à: About di Ghjesù, home page Liegeman.
criazioni Page da Kevin u rè