Salamo – o le a?
Ua tele naua mea tatou te mauaina ai tatou le matua le aoga ina ia tatou ola i le tulaga tatou te faamoemoeina ia i tatou lava. Ae o le a le tulaga e faʻamoemoe le Atua i se Kerisiano? O le mea lea na faia ai e Iesu mea faigata mo i tatou…
Kiliki i'i e toe fo'i i le Pe mafai ona Tatou Fai Le Sese?, po o so o se isi autu o loo i lalo:
Salamō
O le mataupu silisili e faapea o so o se tasi e manao e avea ma Kerisiano moni e tatau ona ioeina a latou agasala - ma liliuese mai ai - o le totonugalemu lea o le aoaoga a Iesu..
Mai lena taimi, Na amata ona talaʻi atu Iesu, ma fai atu, “Salamo! Aua ua latalata mai le Malo o le Lagi.” (Mat 4:17)
O le upu, ‘ia salamo’ I le uluai Eleni o, ‘methane;’ Ma o lona uiga ua faamatalaina o, “ia ese le mafaufau pe mulimuli ane, o lena lava, toe mafaufau (amio mama i lagona le faamalieina): – salamo.” (Malosi le malosi). O lea, o lona uiga autu o le ‘ia suia le auala e te mafaufau ai:’ ae o lenei mea e aofia ai le sili atu nai lo le na o le ioeina o le atamai i se auala ese o mafaufauga.
Na amata ona saunia e Ioane le Papatiso le ala mo Iesu’ o mai ma le feau, “Salamo, aua ua latalata mai le Malo o le Lagi!” (Mat 3:2) O i latou na mauaina lana feʻau na faamoemoe e faailoa atu i le lautele o latou masei ma lo latou manaʻoga e sui e ala i le gauai atu i le papatisoga - o se sauniga o le faamamaina - i le vaitafe o Ioritana. But this, however humbling it might have been, was not enough; John also insisted that they must produce ‘fruits worthy of repentance’ (Lk 3:8). When asked, “What then must we do?” he answered, “He who has two coats, let him give to him who has none. He who has food, let him do likewise.” To tax collectors, o lana tala lea, “Collect no more than that which is appointed to you;” and to soldiers, “Extort from no one by violence, neither accuse anyone wrongfully. Be content with your wages,” (Lk 3:10-14).
So repentance requires far more than just a change in our value system and more than a public (and possibly humiliating) acknowledgement that we have done wrong. It must result in a change of lifestyle from selfish and wrongful actions to compassion and justice.
Fausia le Pa
Na amata e Iesu lana talaʻiga i le lautele e ala i le toe taʻua o le valaau a Ioane ma faapena foʻi ona manaʻomia ona papatisoina tagata (Jn 3:22-4:2; Mat 28:19; Mk 16:16; Acts 2:38). Ae e lē na o le lagolagoina e Iesu o le faamatalaga a Ioane e uiga i le fuaina mai o fua e tatau ona salamō: na te siitia maualuga le tulaga faatonuina! Ua tatou iloa lenei mea o loo faaalia manino mai i lana taʻutaʻua ‘Lauga i luga o le Mauga.’
I lenei mea ua ia ta'u mai ai ia i tatou:
“‘Aua ne‘i ‘outou manatu ‘ua ‘ou sau e soli le tulafono po o le ‘au perofeta. Ou te lei sau e faaumatia, ae ia faataunuuina. E mautinoa lava, Ou te fai atu ia te outou, se‘ia mavae atu le lagi ma le lalolagi, e leai se mata'itusi e tasi po o se fasi peni itiiti e tasi e le mavae atu i le tulafono, seia taunuu mea uma. O ai lava, o lea, e solia se tasi o poloaiga aupito itiiti nei, ma aoao isi ia faia faapea, e ta'ua e aupito itiiti i le Malo o le Lagi; a o sē na te faia ma a‘oa‘o atu, e ta‘ua o ia e sili i le Mālō o le Lagi. Auā ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘āfai e lē sili la ‘outou amiotonu i le ‘au tusi‘upu ma le ‘au faresaio, e leai se auala e te ulu atu ai i le Malo o le Lagi.” (Mat 5:17-20)
“‘Ua ‘outou fa‘alogo na fai atu i ē anamua, ‘Aua e te fasioti tagata;’ ma ‘Ai se fasioti tagata e nofo sala o ia i le faamasinoga.’ Ae ou te fai atu ia te outou, o le ita fua i lona uso, e nofo sala o ia i le faamasinoga; ai se fai atu foi i lona uso, 'Fata!’ o le a lamatia i le fono; ma soo se tasi e fai mai, ‘Oe vale!’ o le a lamatia i le afi o Kena.” (Mat 5:21-22)
“Ua outou faalogo na fai mai, ‘Aua ‘e te mulilua;’ a ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, o sē va‘ai atu i le fafine ma tu‘inanau ‘iā te ia, ‘ua uma ‘ona mulilua ma ia i lona loto.” (Mat 5:27-28)
“Sa fai mai foi, ‘Ai se na te fa‘ate‘a lana avā, ‘ia avatu e ia ‘iā te ia se tusi o tete‘a,’ a ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, o sē fa‘ate‘a lana avā, vagana ai le mafuaaga o le faitaaga, e fai ai o ia ma mulilua; ai se faaipoipo atu foi ia te ia pe a faatea, ua mulilua o ia.” (Mat 5:31-32)
“‘Ua ‘outou toe fa‘alogo fo‘i na ta‘u mai ‘iā te i latou anamua, ‘Aua ne‘i e faia ni tautoga pepelo, a ‘ia e faia i le ALI‘I au tautoga,’ ae ou te fai atu ia te outou, aua e te palauvale lava… Ae ia tuu atu lau ‘Ioe’ ia ‘Ioe’ ma lou ‘Leai’ ia ‘Leai.’ O se mea e sili atu i nei mea, e mai le leaga ia.” (Mat 5:33-37)
“Ua outou faalogo na fai mai, ‘O le mata i le mata, ma le nifo i le nifo.’ Ae ou te fai atu ia te outou, aua e te tetee atu i le ua leaga; a o se na te po atu ia te oe i lou alafau taumatau, ia liliu atu foi ia te ia le isi. Afai e molia oe e se tasi e aveese lou ofu, ia tuu atu foi ia te ia lou ofu tele. Po o ai lava na te faamalosia oe e te alu i le maila e tasi, o ma ia e toalua.” (Mat 5:38-41)
“Ua outou faalogo na fai mai, ‘Ia e alofa atu i lē lua te tuā‘oi, ma ‘ino‘ino i lou fili.’ Ae ou te fai atu ia te outou, alofa i ou fili, ia faamanuia atu i e fetuu ia te outou, ia outou agalelei atu i e ua inoino mai ia te outou, ma tatalo mo e ua agaleaga mai ma faasaua mai ia te outou… (Mat 5:43-44)
Ma, e pei o na mea uma e le o se faʻamoemoega mataʻutia, Ua aoteleina e Iesu lenei vaega o lana lauga i lona fetalai atu,
“O le mea lea ia atoatoa ai outou, faapei o lo outou Tamā o i le lagi e atoatoa ona lelei o ia.” (Mat 5:48)
Ae mautinoa e le mafai – pe o? Seʻi o tatou tilofaʻia mea na fai atu ai Iesu ma ona soo e uiga i lenei mea.
E Leai Ona Toe Nie
E lua taimi tatou te maua ai o fetalai atu Iesu i tagata e ‘aua le toe agasala.’
Iesu, tu i luga, vaai ia te ia ma fai atu, “Fafine, o fea o i ai ē na molia oe? E leai ea se tasi na fa'asalaina oe?”
Fai mai a ia, “Leai se isi, Alii e.”
Na fetalai Iesu, “Ou te lē taʻusalaina foʻi outou. Alu i lou ala. Mai le taimi nei, aua le toe agasala.” (Jn 8:10-11)
Mulimuli ane na maua o ia e Iesu i le malumalu, ma fai atu ia te ia, “Faauta, ua manuia oe. Aua le toe agasala, ina ia leai se mea e sili atu ona leaga e tupu ia te oe.”(Jn 5:14)
I le muamua o faʻataʻitaʻiga i luga, e mafai ona finau faapea o loo faasino atu Iesu i le agasala patino o le mulilua. Ae i le lona lua e leai se faasinomaga i soo se agasala patino. Pe na matuā fautua mai ea e Iesu e mafai ona ola e aunoa ma se agasala?
Leai se alofaga?
E matua le mafaufauina ea lenei mea e pei ona foliga mai? Ua faapea mai le aposetolo o Paulo,
“No temptation has taken you except what is common to man. God is faithful, who will not allow you to be tempted above what you are able, but will with the temptation also make the way of escape, that you may be able to endure it.” (1Cor 10:13)
If that’s the case, it seems that Christians have no excuse for sinning in future. So – what if we do?
Kiliki i'i e toe fo'i i le Pe mafai ona Tatou Fai Le Sese?, po o so o se isi autu o loo i lalo:
- Mea e finagalo ai Iesu ia i tatou
- Faafefea Na Aveesea Tonu
- Fuafuaga a le Atua
- Le Faʻataʻitaʻiga
- E Faapefea Ona Galue Lenei?
- Le Manaʻoga mo Tumau Filifilia
Alu i le: E uiga ia Iesu, Liegeman itulau autu.
Fausiaina itulau e Kevin King