Malo & Matagaluega i le uluaʻi Ekalesia (pt2)

3. Tiakono, Po o le auauna (διακονος – tiakono)

3.1 O Le Matafaioi a le Auauna

Matou te le maua se faʻaogaina o le faaupuga 'tiakono’ i Tulafono, e ui ina aliali mai i ni nai taimi i Tusi. O lona uiga autū o le ‘auauna.’ O le mea lea e faigata ai ona faʻamalamalamaina le lautele o le malo ma soʻo se mautinoa, ona o i latou uma sa naunau e avea ma taitai i le uluai ekalesia sa tatau ona avea muamua ma auauna (Mt 20:26, 23:11, Mk 9:35, 10:45). O lea na faatatau ai e Paulo le faaupuga ia Iesu (Rom 15:8), ia lava (2 Cor 3:6,6:4,11:23, Eph 3:7, Col 1:23,25), Apolo (1 Cor 3:5), Titonethy (1 Thess 3:2), Tuiko (Eph 6:21), Epafara (Col 1:7) ma Fipe (Rom 16:1).

Ae peitai, fuaitau e pei o Phil 1:1 aemaise lava 1 Tim 3:8-13 ia faamanino mai o le faaupuga sa faaaoga e faailoa ai se tulaga faapitoa i le fausaga o le ekalesia.

3.2 O le fitu

O le foliga muamua o se tulaga lona lua aloaia i totonu Acts 6:1-8, ina ua tofia le toafitu e tausi i fafine ua oti a latou tane. Sa avea ma masani le aumaia o taulaga mo le tufaina atu i le au soo “i le au aposetolo’ vae” (Acts 4:35,37, 5:2). Ae peitai, the fact that the murmuring was against the Hebrews in general (Acts 6:1), not the apostles in particular, coupled with Peter’s statement ‘it is not reasonable that we should leave the word of God, and serve tables’ (Acts 6:2) indicates that such responsibilities had been informally delegated for some time. The fact that they were appointed to ‘serve (διακονεω) tables’, suggests that they would have been regarded as deacons.

3.3 Other deacons

As we have seen, in one sense all church leaders were deacons, not simply of Christ or the gospel, but of the church (cf. Col 1:23,25). Leaving aside any ambiguous references, peita'i, we can identify two who appear to be deacons to specific churches:

Phebe, a deacon of the church at Cenchrea (Rom 16:1),

Epafara, a deacon of the Colossian church (Col 1:7, 4:12).

The precise position of Tychicus and Timothy is less easily defined.

3.4 Galuega ma Uiga o Depacons

O le upu na faaaoga e Paulo e faamatala ai Fipe i le Roma 16:2 o lona uiga moni ‘se tasi e tu i luma,’ ma e mafai ona faaliliuina uma e lua o le ‘fesoasoani’ ma le ‘puipuiga.’ Ua faamatalaina Epafara faapea ‘ua finafinau pea mo outou i le tatalo, ina ia mafai ona outou tutu atoatoa ma atoatoa i le finagalo uma o le Atua’ ma e pei ‘ua ‘⁠maelega tele mo outou’ (Col 4:12-3). Manino, o lenei tagata o se leoleo mamoe tele.

Sa matuā popole le toʻafitu i le auaunaga i manaʻoga faaletino o fafine ua oti a latou tane, ma e foliga mai e leʻi faia se pule e sili atu i lo latou lava pule.. Ae peitai, o le atinaega o le faiva a Setefano ua faailoa mai ai o lana galuega na tuuina atu ai foi le avanoa e auauna atu ai i le tulaga faalelagi ia i latou o loo nafa ma ia ma puipuia le talalelei mai i tagata faitio. (Acts 6:6-8).

I totonu 1 Tim 3:13 Fai mai Paulo, ‘o ē na auauna lelei (o ni tiakono) ia maua le tulaga silisili ma le mautinoa tele i lo latou faatuatua ia Keriso Iesu.’ O lea, e ui lava o le galuega a le tiakono o le galuega a le auauna; e le tatau ona vaai i ai e gata i le faiva i mataupu faaletino.

O agavaa na faataatia mo tiakono ma o latou aiga e Paulo i totonu 1 Tim 3:8-12 e toetoe lava a tutusa ma i latou mo ovasia i fuaiupu muamua atu (1 Tim 3:2-7). O le mea moni, e tatau ona manino lo latou faatuatua, e tatau ia i latou ma a latou ava ona amio lelei ma e tatau ona faatulagaina lelei o latou olaga faaleaiga.

O nisi o mea e manaʻomia mo ovasia e toʻafilemu, peita'i. O ovasia e le mafai ona avea ma tagata faatoa liliu mai (1 Tim 3:6): e mafai ona tofia tiakono pe a uma ona faamaonia (1 Tim 3:10). Sa tatau i ovasia ona iai le tomai e aʻoaʻo atu ai (1 Tim 3:2): o tiakono sa manaomia na o le i ai o le faamaoni, in-depth grasp of their faith (1 Tim 3:9). Overseers were expected to show hospitality (1 Tim 3:2): was it felt that less mature believers might not yet be ready for such invasion of their domestic bliss?

Manatua lena, although most translations of 1 Tim 3:8-12 imply that deacons were always male, Phebe was a woman (Rom 16:1). The word translated as ‘wife’ i totonu 1 Tim 3:11&12 basically means ‘woman’ (in the AV, faataitaiga, it is translated as ‘wife’ 92 times and ‘woman’ 129 taimi). This means, since the possesive ‘their’ is not actually present in the Greek, that the opening words of 1 Tim 3:11 can equally be rendered as, ‘Women similarly …'! It is interesting to note that there is no such comment in the preceding verses dealing with ‘overseers’ (1 Tim 3:2-7 – vaai 5.6). Which is more probable: that the behaviour of a deacon’s wife attracts more attention from Paul than that of an overseer, pe na ia faaopoopo i ai lenei faamatalaga ona sa ia mafaufau i ni tamaitai tiakono, e pei o Fipe?

4. UFOGA APOSETOLO

E tasi le vaega o alii e faigata ona faavasegaina o ni aposetolo, toeaina po o tiakono. O i latou ia na tofia e le au aposetolo e faia ni galuega patino i le vaavaaia o nisi o ekalesia fou, masani mo se taimi faatapulaaina.

4.1 Barnabus

I totonu Acts 11:19-26 tatou te faitau ai i le auina atu o Panapo mai Ierusalema i le ekalesia fou i Anetioka. E le o manino po o le a lona tulaga aloaia i lea taimi; auā e lē o taʻua o ia o se toeaina po o se ovasia, e leʻi taʻua foʻi o ia o se aposetolo seʻi vaganā ua aauina atu i laʻua ma Paulo i la laʻua uluaʻi malaga faamisionare mai Anetioka.. E ui i lea, e manino lava na alu o ia ma le au aposetolo’ tuuina atu le pule ma sa ia faia se matafaioi taʻimua i le lotu mai le taimi na taunuu ai.

4.2 Iuta ma Silas

Iuta ma Silas, ua faamatalaina o ‘tagata taʻitaʻi i le au uso’ (Acts 15:22) ‘ua ‘auina atu e le ‘au ‘aposetolo e fa‘amaonia la latou fa‘ai‘uga e uiga i le peritomeina (Acts 15:25-7). O nei alii uma o ni perofeta (Acts 15:32). O la latou misiona e foliga mai e le tumau; ae e foliga mai na filifili Sila i lana lava filifiliga e nofo i Anetioka (Acts 15:34 – e ui lava e misi lenei fuaiupu mai nisi o tusitusiga).

4.3 Titonethy, Titus et al.

E masani foi ona tuua e Paulo ni alii filifilia mo se vaitaimi faatapulaa e vaavaaia ekalesia fou ma atinae (Acts 17:14-5 & 18:5, 18:19-9, 19:21-2). 1 Timoteo ma Tito (vaai i lalo) o loo faaalia uma mai ai ua tuuina atu i nei alii le aia tatau e faaaoga ai le pule i totonu o ekalesia i le lotoifale, e oo lava i le tulaga o le faauuina o toeaina. Ae peitai, e lē o taʻua i latou o ni aposetolo po o ni toeaina.

5. TOEAINA (πρεσβυτερος)

5.1 I Ierusalema

Acts 9:32 ua faaalia ai le alu atu o Peteru i le talaʻiga. E lei leva ona toe foi mai (Acts 11:1) matou te maua le uluaʻi faʻamatalaga manino i 'toeaina’ i le ekalesia i Acts 11:30; i le mea na auina atu ai le fesoasoani o le oge i toeaina o Ierusalema mai Anetioka. E le o ta'ua le au aposetolo i Acts 11:30 e tusa ai ma lenei mataupu tau pulega; e ui ina aliali mai Acts 12:1-25 o Peteru ma Iakopo le uso o Iesu atonu sa i Ierusalema i lea taimi. (N.B. e ui lava Acts 11:30 o le uluaʻi faʻamatalaga manino lea i toeaina, e finau faapea Gal 1:18-9 e le o se faasinomaga i lenei asiasiga; ae i le asiasiga muamua a Paulo i totonu Acts 9:26-31. O lona uiga ua uma ona iloa Iakopo o se aposetolo ma auauna o se toeaina pe a toesea le toʻasefulu lua.)

Ina ua asiasi atu Paulo ma Panapo i Ierusalema e faatatau i le mataupu tau aoaoga faavae o le peritomeina (Acts 15:1-31), e manaia le matauina o le auala na auai ai le ekalesia atoa. Sa i ai se uluai taliaina e le ekalesia, lea na laga muamua ai le mataupu e le au Faresaio liliu mai (Acts 15:4-5). Ona foʻia lea i le fono a le ʻauaposetolo ma toeaina (Acts 15:6-21), e pei ona sa faamoemoeina e le ekalesia i Anetioka (Acts 15:2). O le faaiuga na foliga mai na tuuina atu ma lagolagoina e le ekalesia atoa (Acts 15:22). E taua foi le matauina o le tetee malosi i le taunuuga o tusi a i latou oe, e foliga mai e leai se faiva aloa'ia o ni faia'oga (Acts 15:1), na ia a'oa'oina le tatau ona peritomeina e aunoa ma se pule mai le ta'ita'i (Acts 15:24).

Ina ua toe foʻi Paulo i Ierusalema i le taimi na puʻea faapagota ai o ia, na tuuina atu o ia iā Iakopo ma toeaina (Acts 21:18); o i latou nei ua foliga mai e nafa ma mataupu o le ekalesia i Ierusalema. O nei tane sa matuā popole lava i le ʻalofia o le faatigā i na tagata talitonu Iutaia o ē na tumau pea ona ‘maelega i le tulafono.’ (Acts 21:20). Paulo, peita'i, e lē o se manatu faatauvaa lava i sauniga faa-Iutaia (Acts 16:1-3, 18:18,21), ma e foliga mai e leai se tete'e i le latou fofo na fuafuaina (Acts 21:23-6). O le fuafuaga o le fa'amalieina na toe fo'i: ae e leai se auala e iloa ai pe semanu e sili atu le lelei o mea pe ana latou faia i se isi itu.

5.2 I Anetioka

E ui ina iai le tele o faamatalaga auiliili i le auala na faatulagaina ai le ekalesia Anetioka ma faia ai faaiuga. (Acts 11:20-30, 13:1-3, 15:1-3,30-40) e leai se ta’ua o toeaina.

E aliali mai Acts 11:20-30 o Panapo na tofia muamua e le ʻauaposetolo e vaavaaia le galuega i Anetioka; ma sa ia valaau mulimuli ane ia Paulo e fesoasoani ia te ia i le aoaoina o le ekalesia.

I totonu Acts 13:1-3 o le faaiuga e auina atu Paulo ma Panapo mai Anetioka ua faailoa mai ai o le taʻitaʻiga i Anetioka sa aofia ai perofeta ma aʻoaʻo.. Atonu o Lukio le Kurene (v1) o se tasi o uluai paionia o lenei ekalesia (cf. Acts 11:20).

I totonu Acts 15:2 Sa taulamua Paulo ma Panapo i le luʻia o tagata asiasi na aʻoaʻoina le peritome: ae o le faaiuga e auina atu i latou i Ierusalema sa faia faatasi. I lo latou toe foi mai sa latou lipoti atu i le ekalesia atoa, faatasi ai ma le ʻauaposetolo o Iuta ma Sila. Mulimuli ane, Na faaauau ona aʻoaʻo ma talaʻi Paulo ma Panapo i Anetioka, faatasi ai ma le tele o isi (Acts 15:35).

O le taʻitaʻiga a Anetioka o lea e foliga mai na matuā taulaʻi atu i aʻoaʻoga ma galuega faavaloaga. O le leai o se faʻamatalaga i toeaina e ese lava, i le manatuaina o le tautinoga manino a Paulo i le tulaga toeaina i ekalesia na ia paeonia (vaai i lalo): ae o le faamatalaga e sili ona foliga mai o nei taitai ua avea ma ni toeaina moni.

5.3 O lotu o Nuu Ese

E manino mai na talia e Paulo ma Panapo le manatu o le toeaina, e pei ona tatou vaai atu ua latou tofia toeaina i ekalesia uma na latou faatuina talu ai nei a o lei toe foi atu i Anetioka (Acts 14:23).

I totonu Acts 20:17-38 Ua lauga atu Paulo i toeaina mai Efeso. O i latou nei sa tofia i se taimi ua mavae, ma le tusi muamua a Paulo iā Timoteo, o lē na tuua i Efeso a o toe asiasi atu Paulo i Maketonia (1 Tim 1:3, cf. Acts 20:1-3), o loo iai aʻoaʻoga auʻiliʻili i agavaa mo ovasia ma tiakono (1 Tim 3:1-13). E foliga mai na tuuina atu e Paulo ia Timoteo e fai le amio pulea i le ekalesia (1 Tim 1:3, 4:11-2, 5:19-21) ma ia faaee lima i luga o isi pe a talafeagai ai (1 Tim 5:22). O lea, e foliga mai e talafeagai ona faapea atu na tofia toeaina i Efeso i lenā taimi.

Ua toe faaalia e Paulo lona talitonuga i le avea ma toeaina ina ua latou sulufaʻi mo sina taimi i Kereta, i le ala i Roma (Acts 27:7-13). Ina ua folau atu, na ia tuua Tito e ‘faauuina toeaina i aai uma’ (Tit 1:5). E talitutusa lava lana tusi ia Tito 1 Titonethy, ma e faapena foi ona i ai aoaoga i tulaga manaomia mo le avea ma toeaina (Tit 1:5-9).

5.4 O Le Au Aposetolo o Toeaina

I totonu 1 Pet 5:1 Ua taʻua e Peteru toeaina o ia lava o se ‘aumea toeaina.’ Ua faasino foi Ioane ia te ia lava o se toeaina i totonu 2 John 1:1 ma 3 John 1:1. E pei ona silafia muamua, O Iakopo le uso o Iesu o loo faamatalaina e Paulo o se aposetolo: ae e masani ona manatu o ia o se toeaina sinia, e ui lava e le'i ta'ua faapena, ona o lana galuega e foliga mai e totonugalemu i le taitaiga i totonu o le ekalesia i Ierusalema. E lē o manino pe sa masani ona faatatau lenei manatu i le ʻauaposetolo; e ui lava e tatau ona faamoemoeina, e pei ona tatau i aposetolo uma ona avea ma auauna (‘tiakono’) muamua ma sili, semanu e agavaa soo se aposetolo e auauna i lenei tofiga.

5.5 Gaoioiga o Faifeau

I totonu Titus 1:7 ua faamatalaina toeaina o ‘auauna a le Atua’, faamamafa atu lo latou tali atu i le Alii mo i latou o loo i lalo o la latou tausiga. O le lauga a Paulo i toeaina mai Efeso i Acts 20:17-38 ua faaalia ai sa vaai Paulo i toeaina o ni ‘ovasia’ (επισκοπος), o lana galuega o le ‘leoleo mamoe (ποιμαινω) ekalesia a le Atua..’ (Acts 20:28).

O le faaupuga ‘ovasia’ (O le 'epikopo', ae o le mea moni lava 'sava-vaavaai') e fa’aoga fa’atasi ma le ‘toeaina’ i totonu Tit 1:5-7 ma ‘ese mai ‘tiakono’ i totonu Phil 1:1. I totonu 1 Tim 3:1-7 Ua faamatalaina e Paulo agavaa mo ‘ovasia’, mulimuli atu i totonu 1 Tim 3:8-13 e i latou mo ‘tiakono’. E tasi lava le faaaogaina e faatatau ia Iesu i 1 Pet 2:25 ma e leai se isi mea. O le upu fa'atupuina o le 'vavega’ (cf. 1 Tim 3:1) aliali mai i totonu Acts 1:20, lea e faatatau i le aposetolo pa'ū o Iuta: peita'i, e na o le aliali mai iinei o se upusii mai le Septuagint version of Psalm 109:8 ma e le tatau la ona avea ma sui o N.T. upu. O lea e foliga mai e talafeagai le faaiʻuga o faaupuga 'toeaina’ ma le ‘ovasia’ e toetoe lava tutusa i le N.T.

O le vaavaaiga e mafai ona faia ni ituaiga eseese. I totonu Acts 20:29-30 ua ta'u atu ia i latou ina ia mataala mo i latou o tagata pepelo ma/poo saili e faatosina mai tagata ia i latou,. I totonu 1 Tim 3:5 ua faamatalaina i latou o le ‘tausia’ le ekalesia ma totonu 1 Tim 5:17 pei o le 'pule'.

O le manatu o le ‘leoleo mamoe’ (ποιμαινω) fa'atusa fa'atusa i le feagaiga tuai ma le feagaiga fou. Ae peitai, o le faalupega o le ‘leoleo mamoe’ (po o le ‘faife‘au’ – ποιμην) e na o le tasi lava le faaaogaina o taitai o le ekalesia, i totonu Eph 4:11, pe a leai se fa'amatalaga manino o le upu po'o lana galuega (e moni o loo i ai ni finauga pe tatau ona faaliliuina o ‘faife‘au ma faiaoga’ po'o 'faife'au-faiaoga').

E itiiti ni mau faasino tonu i le ‘leoleo mamoe’ galuega a taitai o le ekalesia. I totonu Acts 20:28-35 Mulimuli ane na taʻu atu e Paulo ia i latou ia avea ma fesoasoani i ē vaivai ma foaʻi nai lo o ē e maua (Acts 20:35). Ua faamamafa mai e Peteru le taua o le faia o se faataitaiga o le auaunaga tauofo lea e mafai ona faataitai i ai isi 1 Pet 5:2-3. Na fetalai atu Iesu iā Peteru ‘ia leoleo i aʻu mamoe’ i totonu John 21:16: ae i totonu John 21:15 & 17 faʻaaoga le faatusa leoleo mamoe e tasi ma se isi upu e sili atu lona uiga moni o le 'fafaga.’ 1 Cor 9:7 ua faailoa mai ai e tatau i se leoleo mamoe ona maua se mea mai lana lafu.

Ae peitai, O le iloiloina o le talaaga lautele ua faaalia ai iā i tatou o le leoleo mamoe e taʻitaʻia le lafu, faatulaga se mamanu mo i latou e mulimuli ai; ma ina ia galue ai e tatau i mamoe ona iloa lana taitaiga (John 10:3-4). O le a ia tuuina atu lona lava ola e puipuia ai mamoe mai lamatiaga (John 10:11-15). Na te faapotopotoina mamoe (John 10:16) ma taofia ai i latou mai le se ese (Mt 18:12, Ez 34:12-3), fafaga ma faainu i latou (Ez 34:13-15, Rev 7:17) ma tausi i ē mamaʻi ma manuʻa (Ez 34:16, cf. Jas 5:14-5). O le a ia gaoioi foʻi ma le maumauaʻi pe a manaʻomia e puipuia ai le lē mautonu po o le sauāina i totonu o le lafu (Ez 34:16-22 & Rev 2:27, 12:5, 19:15 – ‘leoleo mamoe’ ma le ai uamea).

Atonu tatou te faatalitalia o le a aofia ai i galuega a toeaina nei vala uma: taitaiga e ala i faataitaiga, puipuia mai tulaga matautia faaleaoaoga faavae ma faaletagata lava ia, fausia le lotogatasi ma le lagona o le taitaiga, fa'amautinoaina o lo'o a'oa'oina lelei tagata ma fa'atumulia i le agaga (fa'apea fo'i ma le saunia lelei o mea faaletino) ma le faamaloloina o vaivaiga faalelagona ma faaletino.

Ae ia matau pe a taʻua toeaina, e toetoe lava o taimi uma i le numera tele. O upu a Paulo i Acts 20:18-38 sa faasino atu i toeaina i Efeso o se vaega. E lē tatau ona tatou faatalitalia galuega uma o loo taʻua i luga e faatino e toeaina taʻitoʻatasi: ae e tatau ona tatou faatalitalia o le a lava le ufiufiina e le au toeaina i le lotoifale i le tulaga aoao.

Ia matau foi o toeaina e foliga mai e faatasitasi ma lotu i nofoaga patino (Acts 14:23, 20:17, Tit 1:5), seʻi vaganā ai na aposetolo o loo taʻua i latou o toeaina.

5.6 Uiga agavaa mo Tupulaga

O mea e manaʻomia mo toeaina o loo faamatalaina i 1 Tim 3:1-7 and Tit 1:5-9. E pei ona talanoaina muamua ma tiakono, e tatau ona manino lo latou faatuatua, e tatau ia i latou ma a latou ava ona amio lelei ma e tatau ona faatulagaina lelei o latou olaga faaleaiga. E foliga mai sa faatalitalia toeaina o ni tane faaipoipo (1 Tim 3:2,4, Tit 1:6) – O mafaufauga faa-Iutaia e foliga mai e leʻi lava le poto masani o tane e leʻi faaipoipo i le ‘ola moni’ – e ui lava o lenei mea e mafai ona sili atu ona vaʻaia o se manaʻoga e aloese mai le tele o ava poʻo le le mautonu i totonu o le aiga nai lo le faʻamalosi i le faaipoipoga. (E pei ona taʻua i luga, o tulaga manaomia mo tiakono e faapena foi ona uiga: ae a itiiti mai e toatasi le tiakono o se tamaitai.)

E pei o le faalagiga ‘toeaina’ o lona uiga, sa i ai se faamamafa i le matua i le aafiaga e le mafai ona avea se toeaina ma se tagata faatoa liliu mai (1 Tim 3:6). E tatau ona malamalama lelei i lenei mea, e ui lava. E foliga mai o nisi o toeaina na tofia e Paulo i totonu Acts 14:21-23 masalo o ni tagata faatoa liliu mai: e ui ina Gal 2:1 e foliga mai e tuu ni nai tausaga i le va Acts 12:25 & 15:4, e le o mautinoa po o le a le umi na ia nofo ai i nofoaga taitasi.

Sa tatau i toeaina ona i ai le tomai faafaiaoga ma mafai ona tetee atu i aoaoga faavae sese (1 Tim 3:2, Tit 1:9). O i latou sa fa'apitoa i lenei vaega sa matua fa'atauaina (1 Tim 5:17).

O le isi fa'ailoga fa'apitoa, e ese mai i tiakono, sa fa'amoemoe e fa'aalia le talimālō (1 Tim3:2, Tit 1:8). O le auai ma tagata o se vaega taua o le galuega: e na'o i latou na fa'afeiloa'i ma le fa'amaoni lea e mafai ona manatu e talafeagai.

O le fia iloa, pe a fua i le tulaga faalemalo o la latou matafaioi, e leai se su'ega fa'apitoa o le talafeagai i lea tulaga, e ese mai i le maumauaʻi e tatau i se toeaina ona ‘pule lelei i lona lava aiga’ (1 Tim 3:4-5, Tit 1:6): ae e le sili atu lenei mea nai lo le mea e manaomia mai i tiakono foi (1 Tim 3:12).

O le tulaga masani masani o agavaa masani e manaʻomia i nei vaega mulimuli e lua, e itiiti se lagolago i le manatu e tatau i se toeaina ona sili ona atamai i le taulimaina ma le fesoʻotaʻiga ma tagata.; e ui lava o ia tomai o le a manino le taua tele i soo se toeaina. E foliga mai e sili atu ona foliga mai o toeaina e le o se ituaiga tutusa, ae na i lo lea na filifilia ai le vaega o toeaina i le lotoifale ina ia mafai ai i le va o i latou ona faatino galuega uma faafaifeau e tatau ai. O le a faamalamalamaina ai le faamatalaga a Paulo ia Timoteo, ‘Ia ta‘uleleia fo‘i toeaina o ē pule lelei, aemaise i latou o e galulue i le upu ma le mataupu.’ (1 Tim 5:17). Na te le o faapea mai o nisi toeaina e le lelei tele i a latou galuega: ae o le faamamafaina o le taua o matagaluega faapitoa.

(Toe foi i mea / Faaauau faitau)